X

ATENȚIE: Sistemul inflamator multisistemic la copii poate apărea și la 2-3 luni după COVID-19

Potrivit datelor disponibile până în acest moment, copiii reprezintă aproximativ 10-13% din cazurile de infecție cu coronavirus. În cazul infecției, majoritatea copiilor dezvoltă simptome ușoare sau deloc.

Există însă o minoritate de pacienți pediatrici care vor dezvolta simptome cardiovasculare asociate cu disfuncții de organe și vor face așa-numitul sindrom PIMS – Sindromul inflamator multisistemic.

Acești copii ajung să fie internați în secții de Terapie Intensivă și trebuie urmăriți îndeaproape, inclusiv din punct de vedere cardiovascular, avertizează dr. Alina Oprescu, medic specialist cardiolog pediatru la ARES.

În mod surprinzător, majoritatea copiilor care au făcut forme urâte de COVID-19 au fost copii care nu aveau nicio patologie anterioară, spune dr. Oprescu, potrivit csid.ro.

CITEȘTE ȘI: Încă un pas înainte în lupta cu noul coronavirus: Melatonina, noul tratament posibil pentru vindecarea de COVID-19

Miocardita, cea mai frecventă complicație cardiacă

Potrivit specialistului, copiii ajung la spital cu erupție, conjunctivită, febră foarte mare, probleme gastrointestinale de tip diaree, vărsături, dureri abdominale, tuse. Unii dintre ei vin cu status neurologic afectat ca și cum ar mima o meningită sau o encefalită.

Toate cazurile se manifestă cu creșterea markerilor inflamatori foarte mult, cu creșterea enzimelor miocardice, cu creșterea unor markeri de insuficiență cardiacă, în mare cam același tablou. Afectarea cardiacă se poate manifesta în mai multe feluri. Mulți copii fac miocardită, o formă de inflamare a mușchiului cardiac. Ecografic apare o disfuncție a contractilității inimii și cresc enzimele de necroză miocardică.

Alți copii fac forme de afectare valvulară, o inflamație a valvelor cardiace. Practic, aceste valve nu se mai închid cum trebuie și apar diverse tipuri de insuficiențe – mitrale, aortice. Unii dintre copii dezvoltă forme cu pericardită, adică se acumulează lichid între mușchiul cardiac și învelișul acestuia. Și alții dezvoltă o formă în care se dilată arterele coronare. O așa-numită boala Kawasaki, explică dr. Oprescu.

Sindromul inflamator multisistemic poate apărea și la 2-3 luni de la infecție

Îngrijorător este faptul că acest sindrom inflamator nu se manifestă întotdeauna la momentul bolii propriu-zise. La foarte mulți copii se poate manifesta la o perioadă de 2-3 luni de la infecție. Reapare febra, însoțită de tuse, vărsături, dureri abdominale, un status mental alterat: copilul fie este somnolent, fie foarte agitat. Practic, aceste simptome ar trebui să îndrume părinții către un serviciu de spital, unde să fie evaluat de urgență cel mic.

Copiii cu vârsta până în 5 ani fac mai degrabă forma Kawasaki, adică forma cu afectare de coronare, dilatare de coronare care trebuie urmărită mai îndelung. După 5 ani, fac mai mult partea aceasta de inflamație și vasculită. De altfel sunt și copii care au venit în șoc cardiac, după o infecție cu COVID-19, mai mult sau mai puțin simptomatică la momentul când au avut boala, atrage atenția dr. Alina Oprescu.

Simptomele la care trebuie să fie atenți părinții sunt sindromul febril prelungit, o erupție pe piele, afectare gastrointestinală etc. În plus, dacă micuțul devine mai somnolent, nu răspunde la stimuli, e tahicardic sau are tensiunea scăzută, este important să fie apelat de urgență numărul 112.

CITEȘTE ȘI: COVID-19: Cum poți să fii infectat și să îți iasă testul PCR negativ în același timp

Ce se întâmplă după externarea din spital?

După ce trece această furtună din organism, acest PIMS, cei mai mulți copii vor merge acasă cu un tratament care va fi prelungit o perioadă, în funcție de cum se normalizează markerii și cum evoluează inclusiv partea de afectare cardiacă. Marea majoritate merg cu un tratament ce implică corticoterapie la domiciliu, pentru a controla acel sindrom inflamator și asta înseamnă ca acel copil să mănânce mai puțin sărat, atâta timp cât este pe tratament, explică dr. Oprescu.

Copiii care nu necesită tratament la externare vor avea un regim normal de viață, cu alimentație echilibrată și diversificată.

Dr. Oprescu recomandă ca în primele șase săptămâni să fie restricționată activitatea fizică, copiii limitându-se la eforturi minore. Evaluarea periodică la o lună și la șase luni este strict recomandată.

Bugetul.ro

Blacknews.ro

StiripeSurse.ro