Zilele astea, în plină ”epidemie” de donatori și binefăcători ai spitalelor, unii mai zgomotoși, alți mai discreți, dar cu ceva amici vocali care să le dezvăluie faptele de bine – laudabile, dragi cititori, indiferent de modul în care o fac, sa ne fie clar! – ei, bine, în toată această hărmălaie atrage atenția un tânăr. Nu îl vedem în interviuri, în apariții tv, nici măcar în online, pentru că în vremuri precum acestea cineva mai trebuie să și muncească. Pe Paul Richard Nicolau îl putem găsi însă în linia întâi, pe frontul lupte cu coronavirusului în două ipostaze. Inventând ideii și oportunități pentru propria afacere și, mai ales, din ceea ce are el, dă mai departe.
Cum am aflat? Mare amatoare de fructe de mare și consumatoare dependentă chiar de pește, umăresc tavernele cu raci inventate de Paul pe care mi-am amintit chiar că l-am văzut muncind de zeci de ori în locația din Buzești, prima lui locație, de altfel. În primăvara lui 2014, acolo îmi lăsam întotdeauna primii bani din leafă, la un platou de fructe de mare cu cartofi prăjiți și coca-cola. Paul Richard Nicolau este zilele astea unul dintre oamenii care le livrează medicilor și tuturor lucrătorilor din mai multe spitale bucurește câte o masă caldă pe zi. Nu știu ce ziceți voi, dar mie asta mi se pare ceva demn de notat și de povestit.
Citește și: Abia acum s-a aflat: Cum a apărut și ce înseamnă ‘sfertul academic’
A riscat cu 8000 de lei împrumutați
„Dumnezeu, muncă, încredere, vis, nebunie!”. Așa suna motto-ul tânărului antreprenor care a revoluționat piața fast-food din România, într-un material din revista Forbes, de acum 54 ani.
Fără nicio experiență în domeniu, cu o idee „furată” de pe Google și 8.000 de lei împrumutați de la un prieten – așa a făcut Paul Richard Nicolau primul pas. Și-a asumat un risc. O idee nișată, originală – comerț cu fructe de mare, începând cu racii.
Cum de s-a oprit la așa ceva? „După mai multe căutari, m-am oprit la raci pentru simplul motiv că atunci când eram mic, tata mi-a adus de la pescuit un rac viu”, a povestit Paul în celebra publicație. Și tot acolo a dezvăluit că a învățat totul de pe Internet și a avut curaj. Mai ales că nimeni nu a crezut în el. Dar succesul tavernei ”cu raci” a venit rapid, fiind vorba despre ceva unic și original. O spune chiar el că „atuurile mele față de concurență sunt reprezentate de faptul că nu am concurență”.
