Tromboza și embolia sunt probleme care pot pune viața în pericol și care cresc riscul de a avea un infarct sau un accident vascular cerebral (AVC). Care sunt diferențele dintre ele?
Atât tromboza, cât și embolia au potențial letal și cresc riscul persoanei afectate de a face atac de cord sau AVC. În ceea ce privește diferențele, tromboza apare atunci când un cheag de sânge sau un tromb crește într-un vas, ceea ce poate reduce fluxul de sânge. Un embol este orice material străin (aer, grăsime, un cheag etc.) care se deplasează în interiorul corpului; dacă acesta blochează grav fluxul de sânge, rezultatul se numește embolie, scrie doc.ro.
Simptomele trombozei și ale emboliei pot varia în funcție de zona în care apar și de tipul de blocaj.
Tromboza venoasă profundă apare în venele profunde și se poate transforma în embolie pulmonară dacă cheagul de sânge se mută în plămâni. Tromboza venoasă profundă afectează mai des pelvisul și picioarele. Simptomele trombozei venoase profunde pot include o umflătură, durere, sensibilitate, vene umflate sau răsucite, piele înroșită.
O embolie pulmonară implică un cheag de sânge sau un material străin care rămâne prins în venele plămânilor, perturbând fluxul sangvin. Este o urgență medicală, printre ale cărei simptome se numără durerile în piept, amețeala, problemele de respirație, tuse cu sânge și leșin. Persoana afectată poate avea simptome de accident vascular cerebral, cum ar fi amorțeală sau slăbiciune ori simptome de atac de cord, cum ar fi dureri toracice intense și greață.
Tromboza arterială implică un blocaj al unei artere, care duce sângele departe de inimă. O venă, în schimb, transportă sângele către inimă. Simptomele trombozei arteriale sunt similare cu cele ale blocajului unei vene și anume dureri de picioare, umflarea picioarelor sau a brațelor, dureri în piept, amorțeală sau slăbiciune pe o parte a corpului.
Riscul de a dezvolta tromboză venoasă profundă, cea mai răspândită problemă care implică apariția unui cheag de sânge, poate fi crescut de o leziune, de sarcină, de perioade prea lungi de stat nemișcat, dar și de unele boli grave.
În ceea ce privește factorii de risc pentru embolie, aceștia includ aerul intrat într-un vas de sânge, sarcina, o infecție sau materiale străine ajunse în corp.
Concret, injectarea aerului într-un vas de sânge poate provoca o embolie sau, în timpul sarcinii, lichidul amniotic poate pătrunde în vasele de sânge ale gravidei, provocând o embolie a lichidului amniotic. De asemenea, orice obiect străin, cum ar fi o așchie foarte mică, ar putea pătrunde în vasele de sânge și ar putea provoca blocarea acestora. În plus, anumite infecții pot face ca unele bacterii și alți agenți patogeni să pătrundă în vasele de sânge și să le blocheze.
CITEȘTE ȘI: Decalogul reputatului profesor Vlad Ciurea, pentru o minte sănătoasă
Tromboza se tratează cu ajutorul diluanților de sânge. De asemenea, un medic chirurg poate elimina cheagul de sânge, mai ales dacă este foarte mare sau nu răspunde la medicamente.
Embolia se tratează în funcție de tipul de blocaj și de localizarea acestuia. Dacă este implicat un cheag, medicul poate recomanda un diluant de sânge (ca în cazurile de embolie pulmonară, cu excepția situației în care embolul este foarte mare). În anumite circumstanțe, ar putea fi necesar ca medicul să introducă un stent într-un vas de sânge pentru a-l lărgi. De asemenea, pacientul poate avea nevoie de terapie de susținere, cum ar fi terapia cu oxigen.
Atât tromboza, cât și embolia pot bloca vase de sânge importante și pot deteriora organele la care se conectează aceste vase. Printre complicații se numără insuficiența de organ, infarctul și accidentul vascular cerebral.
Nu toate cheagurile de sânge și embolii pot fi preveniți, dar anumite strategii pot reduce riscul apariției acestor probleme.
Îngrijirea sănătății gravidei este foarte importantă în general, atât din perspectivă personală, cât și a bunăstrării fătului. E bine de știut că anumiți factori de risc, inclusiv probleme de sănătate cardiacă în timpul sarcinii, cresc riscul de blocaje, inclusiv cheaguri de sânge și embolie a lichidului amniotic. De aceea, e necesar ca gravida să respecte indicațiile medicului în ceea ce privește stilul de viață și eventualele tratamente.
Dacă o persoană duce o viață care susține sănătatea inimii, își scade în acest mod și riscul de cheaguri de sânge. Obezitatea, fumatul și lipsa unei alimentații sănătoase pot crește riscul dezvoltării cheagurilor de sânge. De asemenea, exercițiile fizice sunt foarte importante. Se vor evita perioadele lungi de stat pe scaun sau dormitul în exces în timpul zilei. Persoanele care stau mult așezate trebuie să se ridice la fiecare oră, să se miște și să se dezmorțească, iar cele care stau mult în picioare la serviciu trebuie să ia pauze în care să se așeze.
Oricine suspectează că are un cheag de sânge ar trebui să primească îngrijiri medicale imediate, deoarece astfel se pot preveni complicațiile care pun viața în pericol.