X

Pacientul vindecat de COVID-19: De ce e important să fie urmărită starea de sănătatea a acestuia – Care sunt lucrurile cu care se poate confrunta

O mare parte dintre pacienţii care au avut COVID-19 şi care s-au vindecat pot rămâne cu urmări atât ale bolii, cât şi ale tratamentelor primite în perioada spitalizării. Despre ce sechele pot să apară şi ce presupune această monitorizare vorbeşte dr. Nirvana Georgescu, potrivit clicksanatate.ro.

Care sunt organele afectate cel mai mult de infecţia cu noul coronavirus?

Dr. Nirvana Georgescu: Infecţia cu virsul SARS-CoV-2 are încă multe aspecte necunoscute, iar informaţiile pe care le oferim pot să varieze de la un moment la altul, în funcţie de noile descoperiri care pot să apară în orice zi. Informaţiile din acest material sunt oferite pe baza referinţelor internaţionale (Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Centrul de Prevenţie şi Control al Bolilor din America) actualizate în luna mai 2020.

CITEȘTE ȘI: Un cunoscut medic pediatru dezvăluie cum ar putea copiii să transmită coronavirusul în școli fără să ştie

Cel mai frecvent este citat sindromul de detresă respiratorie acută – insuficienţă respiratorie survenită datorită inundării plămânului cu lichide din cauza fenomenelor inflamatorii extinse şi progresive pe care le generează infecţia virală. Mai sunt citate şi alte tipuri de complicaţii:

De ce este necesar ca persoanele care au avut COVID-19 să fie monitorizate după vindecare?

Dr. Nirvana Georgescu: O parte dintre pacienţii care au suferit afectări severe în cursul bolii pot avea o recuperare de lungă durată şi dificilă, chiar şi după ce au fost consideraţi vindecaţi de infecţia propriu-zisă. Afectările pulmonare extinse, afectările renale sau ale inimii pot necesita monitorizare de durată mai lungă până la recuperarea integrală de după boală.

Mai există pacienţi care au avut forme medii, mai puţin severe de boală, dar care au încă simptome după momentul în care au fost declaraţi vindecaţi. Pot să persiste: fenomene respiratorii (tuse, expectoraţie cu striuri sangvinolente, dificultăţi respiratorii subiective sau obiective), momente în care poate să apară subfebra, astenia fizică (cu atât mai marcată, cu cât forma de boală a fost mai severă).

Există reacţii adverse ale medicamentelor utilizate pe parcursul tratamentului, care pot, de asemenea, să necesite monitorizare pâna la normalizare.

Comorbidităţile pacientului (bolile cronice de care acesta suferea anterior infecţiei) se pot dezechilibra pe parcursul infecţiei.

Nu în ultimul rând, există şi fenomene de anxietate care pot să apară la o persoană care a trecut printr-un episod sever de boală şi care necesită evaluare, dar şi monitorizare şi coordonare a pacientului.

În ce constă monitorizarea post-COVID-19?

Dr. Nirvana Georgescu: Recomandările internaţionale sunt pentru următoarele tipuri de monitorizare:

O evaluare iniţială efectuată de un medic de medicină primară, care se poate desfăşura şi online, cu un chestionar standardizat, care poate să identifice diferite aspecte:

CITEȘTE ȘI: COVID-19: Pașii pe care trebuie să îi urmezi dacă ești testat pozitiv și nu ai o formă gravă

Rezultatele sunt evaluate de medic, împreună cu pacientul. În cazul apariţiei unor semne de complicaţii, medicul poate apela la echipa multidisciplinară de specialişti care asigură suport în această clinică: pneumolog, cardiolog, infecţionist, gastroenterolog etc. Echipa multidisciplinară poate comunica facil, iar deciziile complexe privind pacientul se pot lua în echipă, atunci când este necesar.

Este posibil să existe pacienţi care au avut COVID-19 şi care nu au nevoie de monitorizare; recomandările medicului curant de la momentul externării sunt extrem de importante şi trebuie să fie respectate.

Bugetul.ro

Blacknews.ro

StiripeSurse.ro