goodnews.info.ro
Specialiștii din domeniul sănătății vor să ne facă să conștientizăm amenințarea pe care o prezintă rezistența la antibiotice asupra sănătății noastre. Totodată, aceștia subliniază că este important să folosim antibioticele cu multă prudență.
Cele mai recente date, potrivit European Centre for Disease Prevention and Control, confirmă că pe teritoriul Uniunii Europene, numărul de pacienți infectați cu bacterii rezistente este în creștere și tot aceste date confirmă că rezistența la antibiotice este o amenințare majoră la adresa sănătății publice.
Antibioticele sunt unele dintre cele mai puternice medicamente pentru combaterea infecțiilor bacteriene care îți afectează sănătatea.
Antibioticele sunt medicamente care luptă împotriva infecțiilor cauzate de bacterii la oameni și animale, fie ucigând bacteriile, fie îngreunând creșterea și multiplicarea bacteriilor.
Bacteriile sunt germeni care trăiesc în interiorul și în afara corpului nostru. Majoritatea bacteriilor sunt inofensive și chiar de ajutor oamenilor, dar unele pot provoca infecții, cum ar fi infecțiile streptococice și infecțiile tractului urinar, potrivit doc.ro.
Antibioticele tratează NUMAI anumite infecții cauzate de bacterii, cum ar fi streptococ, tuse convulsivă, infecția tractului urinar (ITU).
Antibioticele sunt, de asemenea, necesare pentru a trata condițiile cauzate de bacterii și care pun viața în pericol, cum ar fi sepsisul, care este răspunsul foarte sever al organismului la infecție.
Antibioticele NU acționează asupra virușilor, cum ar fi cei care provoacă:
• răceli și curgerea nasului, chiar dacă mucusul este dens, galben sau verde;
• cele mai multe dureri de gât, cu excepția streptococului;
• gripa;
• cele mai multe cazuri de „răceli la plămâni” (bronșită).
De asemenea, antibioticele NU SUNT necesare pentru unele infecții bacteriene comune, inclusiv multiple infecții ale sinusurilor și unele infecții ale urechii. Aceste boli se vor ameliora, de obicei, de la sine, fără antibiotice.
Așadar, antibioticele nu funcționează pentru orice boală. Dacă iei antibiotice atunci când nu îți sunt necesare, efectele lor secundare te pot afecta.
De aceea, atunci când mergi la medic, fii cât mai clar când îi vorbești despre toate simptomele tale, pentru ca specialistul să poată depista cauza. Întâi de toate, medicul tău trebuie să își dea seama dacă este vorba despre o infecție virală sau despre o infecție bacteriană.
Dacă iei antibiotice doar atunci când sunt cu adevărat necesare, te vei proteja de daunele cauzate de utilizarea inutilă de antibiotice și vei combate rezistența la antibiotice.
În medicină, se spune că bacteriile și alți germeni sunt rezistenți dacă sunt capabili să facă față, în special, la expunerea la influențe externe. De exemplu, majoritatea germenilor care intră în stomac cu alimente vor fi uciși de acidul gastric. Dar unele bacterii sunt acoperite cu un înveliș mucos care le protejează de acid. Adică, sunt rezistente la acidul gastric.
Rezistența la antibiotice funcționează pe un principiu asemănător: bacteriile au dobândit o nouă proprietate care le protejează de antibiotice. Unele tipuri de bacterii pot produce o substanță care face ca anumite antibiotice să fie ineficiente, de exemplu. Bacteriile care se pot proteja de mai multe antibiotice diferite sunt denumite „multirezistente”.
Rezistența la antibiotice apare, deci, atunci când germenii nu mai răspund la antibioticele menite să-i omoare. Asta înseamnă că germenii nu sunt uciși și continuă să crească. Nu înseamnă că organismul nostru este rezistent la antibiotice.
Bacteriile și ciupercile găsesc în mod constant noi modalități de a evita efectele antibioticelor folosite pentru a trata infecțiile pe care le provoacă.
Infecțiile cauzate de germeni rezistenți la antibiotice sunt dificil și uneori imposibil de tratat. În multe cazuri, infecțiile rezistente la antibiotice necesită spitalizare prelungită, vizite suplimentare la medic și alternative costisitoare și foarte dăunătoare sau neplăcute.
• Rezistența la antibiotice este una dintre cele mai mari amenințări în privința sănătății la nivel global, în zilele noastre.
• Rezistența la antibiotice poate afecta orice persoana, de orice vârstă, din orice țară.
• Rezistența la antibiotice apare natural, dar folosirea greșita a antibioticelor la oameni și la animale accelereaza, în prezent, procesul.
• Din ce în ce mai multe infecții, cum ar fi pneumonia, tuberculoza, gonoreea și salmoneloza, devin tot mai greu de tratat, pe măsură ce antibioticele folosite pentru a trata aceste infecții devin ineficiente.
• Rezistența la antibiotice duce la perioade mai lungi petrecute în spital, la costuri medicale mai mari și la o mortalitate crescută.
Ori de câte ori sunt utilizate antibiotice, acestea pot contribui la rezistența la antibiotice.
Acest lucru este cauza faptului că creșterile rezistenței la antibiotice sunt determinate de o combinație de germeni expuși la antibiotice și de răspândirea acelor germeni și de mecanismele lor de rezistență.
Atunci când sunt necesare antibiotice, beneficiile depășesc, de obicei, riscurile rezistenței la antibiotice.
Cu toate acestea, prea multe antibiotice sunt folosite în mod inutil și sunt utilizate greșit, ceea ce amenință utilitatea acestor medicamente importante.
Multe dintre bacteriile care sunt acum rezistente erau sensibile la antibiotice.
Rezistența la antibiotice este accelerată de folosirea în mod greșit și de folosirea în exces a antibioticelor, precum și de o slabă prevenție și de un slab control al infecțiilor.
Există câțiva pași pe care îi poți urma, individual, pentru a reduce impactul și pentru a limita răspândirea rezistenței la antibiotice.
Pentru a preveni și pentru a ține sub control răspândirea rezistenței la antibiotice, trebuie:
• să folosești antibioticele doar atunci când au fost prescrise de un medic;
• să nu ceri antibiotice, dacă medicul lor le menționează faptul că nu ai nevoie de această clasă de medicamente;
• să respecți întotdeauna sfatul medicului atunci când folosești antibioticele prescrise;
• să nu împarți cu alte persoane și să nu folosești antibioticele rămase;
• să prepari alimentele respectând normele de igienă, urmând regulile elaborate de Organizația Mondială a Sănătății:
-să menții curățenia;
-să separi alimentele crude de cele gătite;
-să gătești bine alimentele;
-să păstrezi alimentele la temperaturi sigure pentru consum;
-să folosești apă din surse sigure și materii crude/neprocesate;
• să alegi alimente care au fost produse fără întrebuințarea antibioticelor; în unele cazuri, fermierii folosesc antibioticele pentru a spori dezvoltarea animalelor sau pentru prevenirea bolilor la animalele sănătoase.
• să previi infecțiile și să eviți să te îmbolnăvești ținând cont de câțiva pași, precum:
-să îți speli regulat mâinile;
-să prepari alimentele respectând normele de igienă;
-să eviți contactul apropiat cu persoanele bolnave, care suferă de răceli sau alte infecții ale căilor respiratorii superioare;
-să faci sexul protejat, folosind metode contraceptive, precum prezervativul;
-să faci vaccinurile recomandate, cum ar fi vaccinul antigripal;
– să îți acoperi gura și nasul când tușești sau strănuți;
-să stai acasă când ești bolnav;
-să eviți să îți atingi ochii, nasul și gura cu mâinile nespălate.
CITEȘTE ȘI: Medicii avertizează: Când NU trebuie să îi dai copilului antibiotic – De ce să nu te temi de roșu în gât
Ori de câte ori se folosesc antibiotice, acestea pot provoca reacții adverse. Reacțiile adverse frecvente variază de la probleme de sănătate minore la foarte severe și pot include:
• eczemă;
• greaţă;
• diaree;
• infecții fungice;
Reacții adverse mai grave pot include:
• infecția cu Clostridioides difficile, care provoacă diaree și poate duce la leziuni severe ale colonului și la deces;
• reacții alergice severe și care pun viața în pericol;
• infecții rezistente la antibiotice.
Adresează-te medicului, dacă te confrunți cu reacții adverse în timpul tratamentului cu antibiotice.