X

ADEVĂRUL despre alimentaţia sănătoasă: Un medic nutriţionist desfiinţează miturile de pe Internet

Într-o ţară şi chiar într-o lume în care majoritatea informaţiilor despre „alimente sănătoase“, „alimente antiboli“, „suplimente care cresc imunitatea şi luptă cu radicalii liberi“ sunt pure strategii de marketing, care umplu buzunarele celor in industrie, e din ce în ce mai greu să distingi adevărul de neadevăr. Să deosebeşti intenţia de manipulare de dorinţa reală de a ajuta omul să trăiască mult şi bine şi să mănânce zi de zi sănătos. Medicul Simona Tivadar, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice, nu mai tolerează autointitulaţii nutriţionişti care s-au specializat la şcoli de cosmetică, se revoltă când citeşte pe internet informaţii de nutriţie care contravin anilor întregi de facultate de medicină, îşi pierde uneori răbdarea cu întrebările de necunoscător. Într-un interviu pentru Adevărul face puţină lumină în haosul creat de sfaturile neavenite despre nutriţie.

Întrebată dacă nu a devenit o obsesie să mănânci doar anumite alimente considerate sănătoase, medicul Simona Tivadar declara:

„Cred că e o obsesie firească să mănânci sănătos. Să mănânci obsesiv anumite alimente e felul în care oamenii se mint pe ei înşişi că fac ceea ce trebuie pentru sănătatea lor. Sunt lucruri complet diferite. Sigur, în clipa în care-ţi dai seama că trăim într-o ţară din ce în ce mai poluată, cu minime preocupări pentru curăţenie, cu minime preocupări pentru reciclare, unde ies la iveală întotdeauna scandaluri legate de ineficienţa organelor statului care ar trebui să controleze sau să reglementeze ceea ce mâncăm, consideri că trebuie să-ţi iei asupra ta asta ca pe un soi de război personal. Aşa că fiecare începe să se informeze. Din păcate, sursele de informaţie sunt una mai aiurită decât alta. ”

CITEȘTE ȘI:Avertisment dur al medicilor: Indiciile care ne spun că muncim prea mult şi efectele grave ale acestora

În ultima perioadă oamenii sunt din ce în ce mai năuciți, ajungând să vâneze cele 10 alimente care să le salveze viața sau care îi fac bine, Despre acestea doamna doctor este foarte fermă când spune că sunt niște prostii, că nu există așa ceva.

Ca medic, Simona Tivadar a avut parte de multe întrebări exasperante din partea pacienților. „Dar migdalele sunt bune?”

„Puneţi orice aliment în locul migdalelor. Interlocutorul este foarte derutat când îi spun: „Defineşte cuvântul bun. Ce înseamnă bun pentru tine?“. Bun înseamnă sănătos? Sănătos pentru cine? Că, dacă e sănătos pentru gravide, nu o fi sănătos pentru sugari. Ceva ce e sănătos pentru un bolnav de inimă poate să fie prea mult pentru un bolnav de rinichi. Sănătos nu e o umbrelă care să acopere toată populaţia. Când te-ntreabă cineva: „Migdalele sunt bune?“, nu le compară cu nimic. Vrea ca migdalele să fie bune, să mănânce un kilogram de migdale, să nu mai aibă alt reper decât că sunt bune şi atât. Or, asta e o prostie. V-am spus: bun poate să însemne sănătos, gustos, un aliment poate să fie bun la ora 12.00, iar la 23.00 să fie un dezastru.”

CITEȘTE ȘI:Sfaturi pentru cei care vor să ţină post: Cu ce poţi înlocui carnea

Când discuția ajunge la alimente anticancer, și aici doamna doctor e foarte tranșantă spunând că nu există astfel de alimente. La fel cum nu există alimente care să declanșeze cancerul. Acest lucru este valabil absolut la toate bolile aşa-numite plurifactoriale, care au multiple cauze, cum sunt diabetul, bolile cardiovasculare şi cancerul. Această idee e contrazisă de așa de mulți nutriționiști, promovând exact opusul.

Medicul Simona Tivadar lămurește și această problemă:

„Au apărut atâţia guru, atâtea persoane fără studii sau atâţia oameni care se numesc nutriţionişti pentru că au făcut un MBA dubios cine ştie pe unde. Se dau diplome online de nutriţionişti pentru 150 de euro! Inclusiv la şcolile care te învaţă să pui unghii false, la şcolile de cosmetică te învaţă şi nutriţie. Una dintre cursante mi-a spus: „Nu e absolut nimic complicat“. Mie mi se pare în continuare complicată nutriţia. De fapt, fiecare aliment este o chimie. Cu toate astea, inginerii de chimie alimentară nu sunt nutriţionişti. Sunt oameni care ştiu chimia alimentului. Treaba medicului specialist în nutriţie apare din clipa în care alimentul intră în organismul omului, contează felul în care e procesat. Procesăm diferit alimentele, dar o să obţinem, în final, în metabolism, azot, carbon, hidrogen, oxigen, siliciu, sulf etc. Şi nişte deşeuri, ca să nu le mai spunem toxine.”

CITEȘTE ȘI:Ce analize medicale TREBUIE să facă un bărbat în mod regulat

Cum rămâne cu alimentele cu antioxidanți pentru a combate radicalii liberi?

„O celulă care este vie respiră oxigen. Ceea ce rezultă din respiraţia celulară, care se întâmplă undeva adânc în celulă, în mitocondrie, sunt radicalii liberi de oxigen. Numai o celulă care nu e vie nu produce radicali liberi de oxigen. Ăsta este paradoxul vieţii. Viaţa noastră este cea care ne omoară. Faptul că celula trebuie să respire şi să utilizeze oxigenul produce aceste deşeuri care sunt radicalii liberi de oxigen. În natură există un echilibru. Noi luăm din mâncarea obişnuită diverse feluri de antioxidanţi care pot fi vitamine sau polifenoli, de exemplu. Din păcate, niciuna dintre aceste substanţe, izolată, nu s-a dovedit a fi benefică, în sensul de a interveni în situaţii în care oxidarea este maximă. Pentru că a te îndopa cu antioxidanţi este o tâmpenie. Este ca şi cum ţi-ai pune organismul într-un soi de repaus de respiraţie. În plus, cantităţile mari de antioxidanţi sunt prooxidante.Antioxidanţii îi iei din mâncare, iar mâncarea are cantităţi echilibrate. Să luăm exemplul resveratrolului din struguri. Resveratrolul concentrat, sub formă de suplimente alimentare, s-a dovedit a avea zero acţiune. În schimb, strugurii, paradoxul francez cu un pahar de vin pe zi, ei bine, aceste lucruri cresc durata de viaţă, scad maladiile cardiovasculare… Dar resveratrolul concentrat de 50 de ori n-a avut niciun efect asupra duratei de viaţă sau asupra bolilor cardiovasculare.”

Medicul Simona Tivadar a terminat în 1986 Institutul de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“ din Cluj-Napoca, între primii 30 de studenţi. Din 2001, are titlul de medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice. Vreme de cinci ani a lucrat în medicina internă. Între 1996 şi 2011 a coordonat Compartimentul de Diabet din Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti. În perioada aceea, a avut peste 400 de pacienţi internaţi anual. Din 1998 lucrează în domeniul obezităţii şi oferă pacienţilor programe personalizate în funcţie de istoricul lor medical, de analize şi de ancheta alimentară şi de stil de viaţă, în mai multe cabinete private. Este membru al Societăţii Europene de Diabet şi al Societăţii Europene de Obezitate.

Bugetul.ro

Blacknews.ro

StiripeSurse.ro