X

Ai rămas fără gust? Tratamentul care ajută la restabilirea acestuia

O pierdere a simțului gustului se poate referi la o pierdere parțială sau totală. În plus, unele persoane pot folosi această expresie pentru a descrie un gust diferit pe care îl au în gură, de obicei neplăcut.

Pierderea gustului poate fi cauzată de unele afecțiuni relativ inofensive, în timp în alte cazuri poate fi nevoie de ajutorul medicului pentru a rezolva problema. Tipul de tratament va depinde de cauza principală a pierderii gustului.

Afectarea gustului poate fi și un semn al îmbătrânirii, cu care se confruntă aproximativ 75% dintre persoanele cu vârste de peste 80 de ani. Majoritatea oamenilor au doar temporar gustul afectat și își pierd doar o parte din acest simț (în cazuri foarte rare se pierde complet).

Care sunt cauzele pierderii sau modificării gustului?

Există o mare varietate de cauze ale gustului afectat, multe având legătură cu sistemul respirator. Răceala obișnuită, gripa, boala COVID-19, infecțiile sinusale, diverse infecții ale gâtului (streptococul, faringita) sau infecții ale glandelor salivare – toate acestea pot duce la pierderea temporară a gustului, potrivit doc.ro.

Alte cauze ale afectării gustului includ fumatul, inflamația gingiilor, cum ar fi gingivita sau boala parodontală, precum și unele medicamente. Printre acestea se numără medicamente antifungice, macrolide, care pot trata unele tipuri de infecție, inhibitori ai pompei de protoni, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, inhibitori ai protein kinazei, inhibitori ai HMG-CoA reductazei (statine).

Și sindromul Sjogren (o boală autoimună care provoacă uscăciunea gurii și uscăciunea ochilor) poate afecta negativ simțul gustului, la fel și boala Alzheimer, boala Parkinson sau radioterapia utilizată pentru tratarea unui tip de cancer în zona cavității bucale.
Unele leziuni ale capului sau ale urechii, anumite creșteri la nivel nazal, ori anumite carențe nutriționale, în special de vitamina B-12 și zinc pot să influențeze simțul gustului.

CITEȘTE ȘI: Vitaminele benefice pentru ficatul gras: Reduc grăsimile din ficat și îmbunătățesc colesterolul

Expunerea la unele substanțe chimice, cum ar fi insecticidele, poate, de asemenea, să ducă la modificarea gustului. Fumatul este un alt factor extrem de des întâlnit care poate să afecteze simțul gustului (unii fumători simt nevoia să mănânce mai sărat, de exemplu, sau nu sesizează gusturile fine).

Tulburările sistemului nervos, care afectează modul în care nervii trimit mesaje către restul corpului, pot provoca, de asemenea, o modificare a simțului gustului. Persoanele diagnosticate cu anumite tulburări, inclusiv cu scleroză multiplă sau cu paralizia lui Bell, pot prezenta uneori tulburări ale gustului.

Ce este gustul fantomă?

O tulburare frecventă a gustului este percepția gustului fantomă. O persoană cu această tulburare va simți un gust puternic și persistent în cavitatea bucală, chiar și atunci când este goală. Există trei tipuri de percepție a gustului fantomă:

Ageuzia

Ageuzia este o pierdere completă a simțului gustului, care poate face o persoană incapabilă să detecteze gusturile, indiferent de natură. Afecțiunea este, însă, rară. Autorii unui studiu¹ din 2016 estimează că doar 3% dintre persoanele care suferă o pierdere a simțului gustului au această boală.

Disgeuzia

Disgeuzia provoacă un gust persistent în gură care poate masca alte gusturi și poate face ca toate alimentele să aibă acel gust. Persoanele cu disgeuzie spun adesea că gustul are caracteristici specifice cum ar fi de rânced, acru sau metalic ori de medicament (deși nu iau niciun medicament).

Hipogeuzia

Hipogeuzia este termenul pentru pierderea parțială a unui tip de gust. O persoană cu hipogeuzie nu poate detecta unul dintre gusturile cheie: amar, acru, sărat, dulce sau umami (gustul savuros).

Limba nu este singurul organ care joacă un rol în gust, acest simț fiind unul complex care implică și gâtul, cerul gurii și nasul. Simțul mirosului influențează semnificativ modul în care o persoană simte gusturile.

Cum se diagnostichează pierderea gustului?

Unii experți estimează că până la 15% dintre adulți pot avea probleme cu gustul sau cu mirosul, chiar dacă mulți nu solicită tratament. Medicul otorinolaringolog poate diagnostica și trata atât tulburările mirosului, cât și pe cele ale gustului.

În vederea unui diagnostic, medicul poate căuta anumite formațiuni crescute în gură sau în nas, poate verifica respirația unei persoane și poate căuta semne de infecție. De asemenea, examinează istoricul medical al unei persoane și cere informații pacientului despre medicamentele pe care le ia și despre posibila expunere la substanțe chimice toxice.

Pentru a ajuta la diagnosticarea pierderii gustului, medicul poate aplica anumite substanțe chimice direct pe limbă sau le poate adăuga la o soluție pe care persoana respectivă o ține în gură. Răspunsul pacientului la aceste substanțe chimice poate ajuta la identificarea aspectului afectat al gustului.

Poate dura ceva timp pentru a identifica atât tipul de pierdere senzorială pe care o suferă persoana, cât și afecțiunea de bază, dar un diagnostic corect este un pas important către un tratament adecvat.

CITEȘTE ȘI: Remedii naturale: Cum să scapi de disconfortul simptomelor sinuzitei cu ajutorul plantelor

Ce opțiuni de tratament există pentru pierderea gustului?

Tratarea afecțiunii de bază care provoacă pierderea sau modificarea gustului poate ajuta la restabilirea acestuia.

Bugetul.ro

Blacknews.ro

StiripeSurse.ro