Efectul nociv pe care stresul îl are asupra organismului: Cât de tare este afectat creierul. Oamenilor le place să spună că anxietatea este doar îngrijorare. Sau frică. Sau gândire excesivă. De parcă ar fi ceva de care poți scăpa dacă te străduiești suficient. Dar această explicație abia zgârie suprafața.
Pentru că anxietatea nu începe cu gândurile. În multe cazuri, ea începe în sistemul nervos, a declarat pentru TOI Health dr. Kunal Bahrani, președinte și director al grupului de neurologie la Yatharth Hospitals.
De aceea anxietatea poate fi atât de frustrantă. Știi că ești în siguranță. Știi că nu se întâmplă nimic rău. Ți-ai repetat asta de sute de ori. Dar corpul tău nu crede asta. Pentru că anxietatea nu este o problemă logică. Este o problemă de reglare. Poți gândi rațional și totuși să te simți anxios. Poți înțelege factorii declanșatori și totuși să reacționezi. Poți face totul „corect” și totuși să ai simptome. Asta nu înseamnă că ești un eșec. Înseamnă că sistemul tău nervos are nevoie de sprijin, nu de judecată.
Privirea anxietății ca pe un fenomen neurologic schimbă conversația. Ne îndepărtează de vină și ne apropie de înțelegere. Pentru a ne ajuta să înțelegem mai bine acest lucru, dr. Kunal Bahrani ne oferă răspunsuri la câteva întrebări.
CITEȘTE ȘI: Semnele care îți pot arăta că suferi de stres ridicat
Cum se suprapun anxietatea, confuzia mentală și problemele de memorie și când ar trebui să suspectăm o cauză neurologică, mai degrabă decât doar stresul?
Anxietatea și stresul pot crea într-adevăr confuzie mentală, deoarece creierul este în alertă constantă
Somnul devine mai ușor, atenția este dispersată, iar mintea continuă să facă mai multe lucruri simultan, astfel încât creierul nu înregistrează sau stochează informațiile în mod corespunzător. De aceea memoria pare slabă: adesea problema este concentrarea slabă și energia mentală scăzută, nu pierderea reală a memoriei. Oamenii pot experimenta, de asemenea, greutate în cap, anxietate și epuizare mentală, ceea ce reduce și mai mult claritatea.
O cauză neurologică trebuie suspectată atunci când simptomele sunt bruște, progresive sau inexplicabile, mai ales dacă se agravează în decursul a câteva săptămâni sau luni, în ciuda odihnei. Semnele de avertizare includ episoade de confuzie, leșin, convulsii, dezechilibru nou apărut, slăbiciune sau amorțeală, vorbire neclară, modificări ale vederii, dureri de cap severe noi, schimbări de personalitate sau pierderi de memorie care interferează cu funcționarea zilnică. În astfel de cazuri, evaluarea medicală este importantă.
Anxietatea nu înseamnă întotdeauna că gândești prea mult: este o disfuncție a creierului și un sistem nervos suprasolicitat, avertizează medicul
Ce tipuri de afecțiuni neurologice prezintă cel mai adesea simptome care seamănă cu anxietatea sau „ceața cerebrală”?
Unele afecțiuni neurologice și afecțiuni conexe par adesea „psihologice” la început, deoarece afectează energia, funcția cognitivă și starea de spirit. Migrenele sunt o cauză frecventă, iar persoanele pot experimenta încetinirea mentală, sensibilitate la lumină/zgomot, amețeli și oboseală, chiar și fără o durere de cap clasică.
Crizele focale pot imita atacurile de panică, provocând frică bruscă, senzații ciudate, momente de gol sau confuzie după aceea.
Sindromul post-comotie, scleroza multiplă și tulburările de somn sunt, de asemenea, cauze ale confuziei persistente, concentrării slabe, iritabilității și problemelor de memorie.
Mai rar, afecțiunile inflamatorii ale creierului, tulburările autoimune sau infecțiile pot începe cu schimbări de dispoziție și simptome cognitive.
Efectele secundare ale medicamentelor (sedative, unele medicamente pentru alergii) și stările de oboseală post-virală pot crea, de asemenea, confuzie prelungită.
Cum poate cineva să distingă îngrijorarea normală de anxietatea care poate fi legată de… sănătatea creierului sau de o problemă neurologică?
Anxietatea normală este de obicei legată de o situație reală și scade odată ce problema se ameliorează sau se elaborează un plan. Poate fi neplăcută, dar funcționarea zilnică rămâne în mare parte intactă.
Când anxietatea este legată de sănătatea creierului sau de cauze neurologice, ea poate fi resimțită în diferite moduri: apariție bruscă fără un factor declanșator clar, agravare în timp sau apariție alături de semne neurologice precum dezechilibru, amorțeală, dureri de cap neobișnuite, tremurături, modificări ale vorbirii sau tulburări de vedere.
Un alt semn este prezența unui tipar – dacă episoadele sunt scurte, stereotipe și repetitive, urmate de confuzie sau epuizare, acest lucru poate sugera migrenă sau activitate asemănătoare convulsiilor, nu doar anxietate.
De asemenea, dacă cineva se simte „lent mental”, dezorientat sau neobișnuit de distrat, în ciuda unui nivel scăzut de stres, acest lucru merită remarcat. Simptomele persistente care nu se ameliorează odată cu odihna și schimbările în rutină trebuie evaluate.
Care sunt cele mai eficiente metode de a diagnostica dacă aceste simptome sunt cauzate de stres sau de o cauză neurologică?
Cel mai bun diagnostic începe cu o istorie detaliată, debutul, progresia, factorii declanșatori, calitatea somnului, infecții recente, traumatisme craniene, utilizarea medicamentelor, consumul de alcool/substanțe și istoricul familial. Medicul va verifica semnele de avertizare printr-un examen neurologic, care include echilibrul, reflexele, forța, senzațiile, vorbirea și memoria.
Testele medicale de screening sunt importante, deoarece multe cauze fizice imită anxietatea și confuzia: hemoleucogramă completă, profil tiroidian, vitamina B12, fier, vitamina D, glicemie și electroliți. Dacă simptomele cognitive sunt proeminente, screeningul cognitiv sau testarea neuropsihologică formală ajută la distingerea problemelor de „pseudomemorie” bazate pe atenție de tulburările reale de memorie.
În funcție de simptomele dumneavoastră, medicul vă poate recomanda teste precum RMN cerebral, EEG (pentru suspiciune de convulsii) sau un studiu al somnului (pentru apnee în somn).
CITEȘTE ȘI: Poziția în care dormi îți poate arăta dacă suferi de stres cronic: Care este aceasta
Ce măsuri practice pot lua oamenii în acest moment pentru a susține sănătatea creierului și a reduce simptomele?
Pentru memorie, reduceți suprasolicitarea, efectuați o singură sarcină în loc de mai multe simultan, notați-vă memento-uri, păstrați locuri fixe pentru cele mai importante lucruri și împărțiți munca în blocuri scurte de concentrare, cu pauze scurte. Factorii importanți de gestionare a stresului, cum ar fi respirația lentă, tehnicile de împământare și limitarea notificărilor constante, pot reduce zgomotul mental.
Dacă simptomele persistă, verificați efectele secundare ale medicamentelor, consumul de alcool și calitatea somnului. Oamenii ar trebui să ia în considerare și teste medicale simple, cum ar fi cele pentru tiroida, vitamina B12 și fier, deoarece deficiențele cauzează adesea „ceață”. Dacă apar semne de avertizare, episoade de confuzie, slăbiciune sau modificări ale vorbirii/vederii, solicitați imediat evaluarea medicală, în loc să vă auto-medicați.
