Simptomele care anunță cancerul pancreatic: Pot fi ușor confundate cu altceva. Cancerul pancreatic produce simptome subtile, ușor confundate cu tulburări digestive banale, oboseală sau probleme musculare. Durerea de spate este unul dintre primele semne, prezentă la aproximativ 25% dintre pacienții cu cancer pancreatic localizat.
Apare tipic în zona toraco-lombară, este surdă sau vagă, se intensifică după mese sau noaptea când pacientul este întins și se ameliorează parțial când se aplecă în față. Alte semne timpurii includ icterul (îngălbenirea pielii și a ochilor), pierderea inexplicabilă în greutate, scaunele cu aspect grăsos și senzația de balonare persistentă.
Datele National Cancer Institute arată că rata de supraviețuire la 5 ani scade de la 44% pentru boala localizată la doar 3% pentru cancerul cu metastaze. Recunoașterea timpurie a acestor simptome poate face diferența între un diagnostic curabil și unul terminal.
Simptomul 1: Durerea de spate care apare dimineața
Durerea de spate este adesea ignorată sau atribuită problemelor musculare, hernie de disc sau sedentarism. La pacienții cu cancer pancreatic, durerea are însă caracteristici specifice. Durerea apare în partea superioară sau medie a spatelui, este surdă, vagă, profundă, se accentuează după mese și noaptea, și se ameliorează când pacientul se apleacă în față.
Mecanismul durerii este compresia tumorii pancreatice asupra plexului celiac, un grup de nervi din spatele stomacului care transmit senzațiile către coloana vertebrală. Tumorile localizate în corpul sau coada pancreasului produc mai frecvent durere de spate decât cele din capul pancreasului. Durerea apare la aproximativ 25% dintre pacienții cu cancer pancreatic în stadiul localizat și la peste 70% în stadiile avansate. Caracteristica de a se ameliora la aplecarea în față (poziția fetală) este una dintre cele mai sugestive pentru patologia pancreatică, deoarece această poziție reduce presiunea asupra plexului celiac, potrivit doctorulzilei.ro.
CITEȘTE ȘI: Cum poți să știi că ai pancreasul inflamat: Primul semn care indică acest lucru
Simptomul 2: Pierderea în greutate fără explicație
Pierderea în greutate, de obicei rapidă și semnificativă (mai mult de 5% din greutatea corporală în câteva luni), fără a ține o dietă, este un semnal de alarmă major în cancerul pancreatic. Aceasta apare atât din cauza consumului accelerat de energie de către celulele tumorale (cașexia neoplazică), cât și din cauza malabsorbției nutrienților, provocată de lipsa enzimelor pancreatice necesare digestiei.
Spre deosebire de pierderea în greutate intenționată, prin dietă, cea asociată cancerului pancreatic apare fără modificări evidente în alimentație sau stil de viață. Pacientul mănâncă aproximativ aceleași cantități ca înainte, dar continuă să slăbească. Pierderea poate ajunge la 5-10 kg în 3-6 luni, uneori chiar mai mult. Asociată cu diabetul nou apărut și cu oboseala persistentă, pierderea inexplicabilă în greutate este una dintre cele mai puternice indicații pentru investigații pancreatice. Pacienții care observă acest simptom trebuie să se prezinte la medic, mai ales dacă au peste 50 de ani.
Simptomul 3: Icterul, primul semn dramatic care aduce pacientul la medic
Icterul obstructiv este adesea primul simptom specific și dramatic, care determină pacientul să caute de urgență ajutor medical. Acesta apare, de obicei, atunci când tumora este localizată în capul pancreasului (cea mai frecventă localizare) și crește suficient de mult încât să comprime și să blocheze canalul biliar principal (coledoc), care transportă bila de la ficat la intestin.
Manifestările icterului sunt clasice: îngălbenirea progresivă a sclerelor (albul ochilor) și apoi a pielii, urina închisă la culoare (de la galben deschis la maro închis, asemănătoare ceaiului tare), scaunele decolorate (palide, gri-albe, ca lutul), prurit (mâncărimi generalizate) cauzat de depunerea sărurilor biliare în piele. Icterul indolor, care apare brusc, fără febră sau dureri severe, este foarte sugestiv pentru cancerul pancreatic. Spre deosebire de icterul cauzat de calculii biliari, care de obicei apare cu durere intensă și colică biliară, icterul tumoral pancreatic este adesea descoperit incidental, în oglindă sau de către un membru al familiei.
Simptomul 4: Steatoreea – scaunele grăsoase ignorate
Modificările tranzitului intestinal sunt un alt grup de simptome subtile dar importante: diaree cronică, scaune grăsoase (steatoree), constipație noua sau persistentă. Steatoreea apare deoarece tumora pancreatică reduce producția de enzime digestive (lipaza, amilaza, tripsina), iar grăsimile alimentare nu mai sunt absorbite în intestin.
Caracteristicile steatoreei sunt specifice și ușor de recunoscut: scaunele devin păstoase, lucioase, plutesc în apa toaletei (din cauza conținutului mare de grăsimi nedigerate), au miros foarte neplăcut și sunt dificil de eliminat din vasul de toaletă. Mulți pacienți observă că trebuie să tragă apa de mai multe ori sau că scaunele „nu se ridică” de la fundul vasului. Asociate cu pierdere în greutate, steatoreea ridică puternic suspiciunea de patologie pancreatică (cancer, pancreatită cronică, fibroza chistică). Acest simptom este adesea raportat cu jenă pacientului, motiv pentru care medicii trebuie să întrebe activ despre consistența scaunelor la pacienții cu suspiciune de boală pancreatică.
Simptomul 5: Diabetul nou apărut după 50 de ani
Un alt element menționat de specialiști este apariția diabetului după vârsta de 50 de ani, fără factori de risc evidenți. Deși diabetul este o afecțiune frecventă, în anumite contexte el poate fi un semnal de alarmă suplimentar. Riscul de cancer pancreatic crește odată cu vârsta, majoritatea cazurilor fiind diagnosticate după 60 de ani.
Acest tip de diabet, denumit diabet de tip 3c sau pancreatogen, are caracteristici diferite de diabetul tip 2 clasic: apare la persoane cu indice de masă corporală normal sau scăzut (nu la obezi), nu există istoric familial de diabet, hemoglobina glicozilată (HbA1c) crește progresiv cu 1-3 ani înainte de diagnosticul tumorii. Asociat cu pierderea inexplicabilă în greutate, diabetul nou apărut formează o combinație patognomonică pentru patologia pancreatică. Mayo Clinic și BMJ Group recomandă screening pentru cancer pancreatic la pacienții cu această combinație, prin tomografie computerizată abdominală cu substanță de contrast.
Alte semne mai puțin cunoscute: tromboza venoasă superficială
Pe lângă cele cinci simptome principale, există și alte manifestări mai puțin cunoscute care pot apărea la pacienții cu cancer pancreatic. Una dintre cele mai interesante este tromboza venoasă superficială migratoare, denumită și „semnul Trousseau” după medicul francez Armand Trousseau care a descris-o pentru prima dată în secolul al XIX-lea.
CITEȘTE ȘI: Obiceiurile care au un efect nociv asupra pancreasului: Îl supun la un stres constant
Această afecțiune se manifestă prin apariția de cordoane dureroase, roșii, palpabile, sub piele, pe brațe sau picioare, care durează câteva zile și apoi dispar, doar pentru a apărea în alte locuri.
Mecanismul este creșterea coagulabilității sângelui (status hipercoagulabil) cauzată de substanțele eliberate de celulele tumorale. Tromboza venoasă profundă, care nu este superficială și poate duce la embolie pulmonară, este, de asemenea, mai frecventă la pacienții cu cancer pancreatic.
Conform unor estimări, până la 20% dintre pacienții cu cancer pancreatic dezvoltă fenomene tromboembolice în cursul bolii. Apariția unei tromboze venoase fără factori de risc evidenți (intervenție chirurgicală, imobilizare prelungită, contraceptive orale) poate fi, în anumite cazuri, primul semn al unui cancer ascuns, motiv pentru care medicii recomandă screening oncologic la acești pacienți.
De ce este atât de greu de diagnosticat pancreasul
Pancreasul este un organ retroperitoneal, situat profund în abdomen, înconjurat de stomac, duoden, ficat, splină și vase mari (aorta și vena cavă inferioară). Această poziție profundă face ca tumorile mici (sub 2 cm) să fie aproape imposibil de detectat prin examenul fizic sau prin investigațiile de rutină (ecografie abdominală standard). Doar tomografia computerizată cu substanță de contrast, RMN-ul cu secvențe specifice pentru pancreas sau ecografia endoscopică pot identifica leziuni pancreatice de dimensiuni mici.
În plus, pancreasul nu are senzori de durere proprii, astfel încât tumora poate crește silențios pentru ani de zile, până când devine atât de mare încât comprimă structurile vecine (canalul biliar, duodenul, plexul nervos celiac) sau dă metastaze (la ficat, plămâni, peritoneu).
De aceea, simptomele apar adesea doar în stadii avansate. Detectarea timpurie depinde de recunoașterea semnelor subtile și a combinațiilor sugestive (diabet nou + scădere ponderală, durere de spate + steatoree, icter indolor) și de prezentarea rapidă la medic.
Diferența de prognostic: 44% vs 3% supraviețuire la 5 ani
Datele National Cancer Institute, citate frecvent în comunitatea medicală internațională, arată că rata de supraviețuire la 5 ani pentru toate stadiile combinate de cancer pancreatic este de doar 13%. Diferențele între stadii sunt însă uriașe. Pentru boala localizată (tumora limitată la pancreas, fără metastaze), supraviețuirea relativă la 5 ani ajunge la 44%. Pentru cancerul cu extensie regională (la ganglioni limfatici sau țesuturi vecine), supraviețuirea este de aproximativ 16%. Pentru cancerul cu metastaze (ficat, plămâni, peritoneu), supraviețuirea scade la doar 3%, conform datelor SEER pentru pacienții diagnosticați între 2015 și 2021.
Aceste cifre arată cât de critică este detectarea timpurie. Diferența între un diagnostic în stadiu localizat și unul cu metastaze poate fi de doar câteva luni de evoluție tăcută a bolii. De aici și importanța recunoașterii simptomelor subtile și a prezentării rapide la medic. Chiar și pentru cancerul pancreatic, considerat unul dintre cele mai agresive tipuri de cancer, există o fereastră de oportunitate pentru tratament curativ, dar această fereastră este îngustă și dispare rapid odată cu progresia bolii. Investigațiile timpurii (CT abdominal, RMN, ecografie endoscopică) la pacienții cu suspiciune justificată pot face diferența între o boală tratabilă și una terminală.
