Ora de iarnă vine cu efecte neașteptate asupra sănătății: Ce se întâmplă în organism după schimbarea ceasului și cine este cel mai afectat. Trecerea la ora de iarnă, produsă în noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026, le-a adus românilor o oră în plus de somn. Totuși, această schimbare aparent banală poate avea efecte neașteptate asupra organismului.
Medicii avertizează că modificarea programului zilnic poate influența calitatea somnului, digestia, capacitatea de concentrare și starea de spirit. Pentru unele persoane, adaptarea poate dura chiar și două săptămâni.
România a revenit duminică la ora oficială standard, după ce ceasurile au fost date înapoi cu 60 de minute, ora 04:00 devenind ora 03:00. Deși mulți oameni consideră că schimbarea este benefică, pentru că permite o oră suplimentară de odihnă, organismul nu se adaptează întotdeauna imediat la noul program.
Ce se întâmplă în organism după schimbarea orei
Corpul uman funcționează după un ritm biologic intern, cunoscut drept ritm circadian, care controlează alternanța dintre somn și starea de veghe, dar influențează și secreția hormonilor, temperatura corporală și metabolismul.
CITEȘTE ȘI: O mănâncă aproape toți românii, dar puțini știu cât de sănătoasă este. Leguma care ajută inima și digestia
Acest ceas biologic este reglat în principal de lumina naturală. Atunci când programul zilnic se schimbă brusc, organismul poate avea nevoie de câteva zile pentru a se sincroniza.
Medicul pneumolog Beatrice Mahler a explicat, într-un mesaj publicat pe Facebook și prezentat de HotNews, că trecerea la ora de iarnă poate produce un decalaj între semnalele biologice de foame, somn și activitate și noul orar social.
Printre manifestările posibile se numără oboseala, dificultățile de concentrare, iritabilitatea și tulburările temporare de somn.
Digestia poate fi și ea afectată
Un efect mai puțin cunoscut al modificării orei privește sistemul digestiv.
Potrivit explicațiilor medicului Beatrice Mahler, schimbarea ritmului circadian poate influența temporar viteza cu care stomacul procesează alimentele, în special în prima parte a zilei.
De asemenea, pot apărea modificări ale răspunsului metabolic după mese, inclusiv variații ale glicemiei și trigliceridelor.
Aceste efecte nu înseamnă însă că simpla schimbare a orei provoacă îngrășarea sau apariția unor boli metabolice. Impactul depinde de starea generală de sănătate, alimentație și calitatea somnului.
În primele zile, medicii recomandă evitarea meselor foarte copioase și păstrarea unui program alimentar cât mai regulat.
Există riscuri pentru inimă?
Schimbarea orei a fost analizată și în cercetările referitoare la sănătatea cardiovasculară.
Unele studii au identificat modificări temporare ale frecvenței evenimentelor cardiovasculare în apropierea tranzițiilor orare. Totuși, dovezile indică diferențe importante între trecerea la ora de vară și revenirea la ora standard.
În cazul revenirii la ora de iarnă, anumite cercetări sugerează chiar o reducere temporară a unor riscuri cardiovasculare, spre deosebire de trecerea la ora de vară, asociată mai frecvent cu pierderea somnului.
Cât durează adaptarea și ce recomandă medicii
În cazul persoanelor sănătoase, disconfortul asociat schimbării orei dispare, de regulă, în câteva zile. Pentru persoanele cu boli cronice sau probleme de somn, acomodarea poate fi mai lentă.
CITEȘTE ȘI: Câte kilograme trebuie să slăbești pentru a-ți proteja inima. Răspunsul cercetătorilor te-ar putea surprinde
Există însă câteva măsuri simple care pot ajuta organismul să se adapteze.
Expunerea la lumina naturală în primele ore ale dimineții contribuie la reglarea ceasului biologic. O plimbare scurtă în aer liber poate fi benefică, chiar și atunci când vremea este înnorată.
La fel de importantă este respectarea unui program constant de culcare și trezire, inclusiv în weekend.
Specialiștii recomandă și limitarea cafelei în a doua parte a zilei, evitarea meselor abundente înainte de culcare și reducerea expunerii la ecrane seara.
Deși ora de iarnă oferă teoretic mai mult timp pentru somn, beneficiul real depinde de modul în care fiecare persoană își organizează odihna.
Concluzia medicilor este că o schimbare de numai 60 de minute poate fi resimțită de organism, dar efectele sunt, în majoritatea cazurilor, temporare. Menținerea unor obiceiuri sănătoase de somn și alimentație rămâne cea mai simplă metodă de adaptare.
