Mușcătura de căpușă: Noua problemă de sănătate de care tot mai mulți oameni suferă din cauza acesteia. O mușcătură de căpușă aparent lipsită de gravitate poate avea consecințe neașteptate asupra sănătății. Specialiștii atrag atenția asupra sindromului alfa-gal, o afecțiune care poate transforma consumul de carne de mamifere într-un risc pentru persoanele sensibilizate.
Deși este încă puțin cunoscut publicului larg, sindromul alfa-gal este considerat responsabil pentru un număr tot mai mare de alergii alimentare la nivel mondial. Reacțiile pot varia de la manifestări ușoare, precum erupțiile cutanate sau tulburările digestive, până la dificultăți severe de respirație și șoc anafilactic, o urgență medicală care necesită intervenție imediată.
Ce este sindromul alfa-gal și cum apare
Sindromul alfa-gal a fost identificat în urmă cu aproximativ 15 ani, după ce cercetătorii au observat o legătură între mușcăturile anumitor specii de căpușe și apariția unor reacții alergice neobișnuite după consumul de carne roșie.
CITEȘTE ȘI: Ce antibiotic este prescris dacă ești mușcat de căpușă: Previne boala Lyme
Spre deosebire de bolile transmise în mod obișnuit de căpușe, care sunt provocate de bacterii sau virusuri, această afecțiune este rezultatul unei reacții a sistemului imunitar. Organismul devine sensibil la o moleculă de zahăr denumită alfa-gal, cunoscută științific drept galactoză-alfa-1,3-galactoză.
Această moleculă se găsește în mod natural în carnea majorității mamiferelor, inclusiv în carnea de vită, porc sau miel, însă nu este prezentă în organismul uman.
Potrivit Associated Press, unele specii de căpușe pot transporta alfa-gal în salivă și o pot introduce în organism în momentul mușcăturii. În urma acestui contact, sistemul imunitar produce anticorpi specifici, iar ulterior consumul de carne sau, în anumite situații, de produse lactate ori gelatină poate declanșa reacții alergice care apar la câteva ore după masă.
Dr. Scott Commins, specialist la Universitatea din Carolina de Nord, explică faptul că pielea reprezintă o cale eficientă de sensibilizare alergică, însă reacția nu apare în același mod atunci când molecula este ingerată în mod obișnuit prin alimentație.
Care sunt simptomele alergiei provocate de sindromul alfa-gal
Manifestările bolii diferă de la un pacient la altul și pot apărea la câteva ore după consumul alimentelor care conțin alfa-gal.
Printre cele mai frecvente simptome se numără urticaria, mâncărimile intense, umflarea buzelor, feței sau gâtului, amețeala, starea de slăbiciune, dificultățile de respirație, precum și tulburările digestive, cum sunt greața, vărsăturile sau diareea.
În formele severe, reacția alergică poate evolua rapid spre șoc anafilactic, o afecțiune care poate pune viața în pericol și care impune tratament medical de urgență.
Numărul cazurilor este în creștere
Medicii observă o creștere constantă a numărului de diagnostice, atât ca urmare a unei mai bune recunoașteri a bolii, cât și din cauza extinderii zonelor în care trăiesc anumite specii de căpușe.
Un raport publicat în 2023 de Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Statele Unite (CDC) estimează că aproximativ 450.000 de persoane din SUA ar putea suferi de această formă de alergie alimentară.
Cercetătoarea Maria Diuk-Wasser, de la Universitatea Columbia, consideră că tot mai mulți pacienți și medici investighează legătura dintre mușcăturile de căpușe și reacțiile alergice, ceea ce contribuie la identificarea unui număr mai mare de cazuri.
Cum este diagnosticată afecțiunea
Stabilirea diagnosticului presupune evaluarea istoricului pacientului, inclusiv existența unor mușcături de căpușe, analiza simptomelor apărute după consumul de carne și efectuarea unui test de sânge care detectează anticorpii specifici alfa-gal.
Specialiștii avertizează însă că rezultatele analizelor trebuie interpretate împreună cu tabloul clinic. Un test pozitiv nu este suficient pentru confirmarea diagnosticului dacă pacientul nu prezintă simptome caracteristice.
Există tratament pentru sindromul alfa-gal?
În prezent nu există un tratament care să vindece această afecțiune, însă simptomele pot fi controlate prin evitarea alimentelor care declanșează reacțiile alergice.
În funcție de fiecare caz, medicii pot recomanda excluderea cărnii de mamifere din alimentație, iar uneori și evitarea produselor lactate sau a alimentelor care conțin gelatină. Persoanele care au prezentat reacții severe sunt sfătuite să aibă asupra lor un auto-injector cu epinefrină pentru situațiile de urgență.
CITEȘTE ȘI: Cum să îndepărtezi corect o căpușă de pe piele
În anumite cazuri, poate fi utilizat și omalizumab (Xolair), un medicament injectabil aprobat în Statele Unite pentru mai multe tipuri de alergii alimentare, inclusiv sindromul alfa-gal. Acesta nu vindecă boala, însă poate reduce severitatea reacțiilor în cazul unei expuneri accidentale.
Boala poate dispărea, dar prevenția rămâne esențială
Medicii spun că, în cazul unor pacienți, sensibilitatea la alfa-gal poate scădea treptat sau chiar dispărea în timp. Cu toate acestea, o nouă mușcătură de căpușă poate reactiva alergia, motiv pentru care măsurile de prevenție împotriva acestor paraziți rămân extrem de importante, mai ales în sezonul cald.
