Par sănătoase și le consumăm aproape zilnic. Alimentele din supermarket asupra cărora avertizează dr. Mihail. Unele dintre alimentele pe care le găsim aproape în orice supermarket pot părea alegeri sănătoase, însă lista ingredientelor poate spune o altă poveste. Pâinea toast ambalată, brânza topită, iaurturile cu fructe și băuturile îndulcite sunt câteva dintre produsele pe care dr. Mihail Pautov le aduce în discuție.
Într-un episod publicat pe site-ul său, Dr. Pautov explică ce sunt alimentele ultraprocesate, de ce sunt atât de ușor de consumat în exces și ce riscuri pentru sănătate au fost asociate cu un consum ridicat al acestora.
Medicul atrage atenția că aceste produse nu se găsesc doar în categoria gustărilor evidente, precum chipsurile și biscuiții. Unele sunt prezentate drept opțiuni convenabile pentru micul dejun sau pentru o gustare rapidă, motiv pentru care consumatorii nu le identifică întotdeauna ca produse ultraprocesate.
CITEȘTE ȘI: Ce să NU mănânci când iei antibiotice: Alimentele care te-ar putea face vulnerabil la infecții periculoase
Ce alimente ultraprocesate consumă românii fără să își dea seama
Potrivit explicațiilor oferite de Dr. Mihail, în această categorie pot intra numeroase produse ambalate, în funcție de ingredientele și metodele de procesare folosite.
Printre exemplele discutate de medic se numără:
- pâinea toast ambalată;
- brânza topită și unele produse pe bază de brânză;
- iaurturile cu fructe
- limonadele și ceaiurile îmbuteliate cu zahăr sau alți îndulcitori;
- chipsurile, biscuiții și alte gustări ambalate;
- unele produse instant.
Nu orice produs ambalat este automat ultraprocesat. Clasificarea depinde de compoziție și de procesul de fabricație, iar simpla prezență a unui aditiv nu este suficientă pentru a concluziona că un aliment este nociv.
De ce sunt atât de greu de refuzat
Unul dintre mecanismele discutate de medic este combinația de gusturi și texturi care face anumite produse foarte atrăgătoare. În cazul unor gustări, combinația de sare, zahăr, grăsimi și arome poate încuraja consumul unei cantități mai mari decât cea planificată inițial.
Dr. Mihail explică și conceptul de „bliss point”, folosit pentru a descrie combinația de ingrediente care face un produs deosebit de plăcut la gust. Atunci când un aliment este ușor de mâncat și foarte gustos, poate deveni mai dificil pentru unele persoane să se oprească după o porție mică.
Problema nu ține doar de voință. Disponibilitatea permanentă a acestor produse, porțiile mari și obiceiul de a ronțăi între mese pot contribui la creșterea aportului caloric zilnic.
Ce riscuri pentru sănătate au fost asociate cu alimentele ultraprocesate
În episodul său, medicul face referire la o analiză amplă publicată în revista științifică The BMJ, care a evaluat rezultatele mai multor sinteze de studii privind alimentele ultraprocesate.
Cercetările au identificat asocieri între un consum mai ridicat al acestor produse și un risc crescut pentru mai multe probleme de sănătate, inclusiv diabet de tip 2, obezitate și anumite afecțiuni cardiovasculare și de sănătate mintală.
Este important însă ca aceste rezultate să fie interpretate corect. O asociere observată în studii nu dovedește automat că alimentele ultraprocesate provoacă direct fiecare afecțiune. Riscul individual depinde de cantitatea consumată, de restul alimentației, de stilul de viață și de alți factori.
Cu toate acestea, dovezile disponibile susțin recomandarea de a limita consumul frecvent al produselor ultraprocesate, mai ales atunci când acestea înlocuiesc alimentele nutritive.
Cum îți dai seama dacă un produs este ultraprocesat
Un prim pas este verificarea listei de ingrediente de pe ambalaj. O listă foarte lungă, cu numeroase ingrediente specifice formulărilor industriale, poate fi un indiciu că produsul este ultraprocesat. Totuși, nu există o regulă simplă care să permită clasificarea corectă a tuturor alimentelor doar după numărul ingredientelor.
Contează și cât de des este consumat produsul, precum și ce alternative există în alimentația zilnică.
De exemplu, în locul unei băuturi îndulcite, se poate alege apă, iar în locul unei gustări ambalate se pot consuma fructe, iaurt simplu sau nuci, în funcție de nevoile și preferințele fiecărei persoane.
Nu este necesară eliminarea automată a tuturor produselor ambalate. Obiectivul este reducerea consumului frecvent de alimente ultraprocesate și alegerea mai des a alimentelor simple, variate și nutritive.
CITEȘTE ȘI: Alimentele care cresc tensiunea arterială, deși nu conțin multă sare
Recomandarea medicului: mai multă atenție la ceea ce mâncăm zilnic
Mesajul central al explicațiilor oferite de Dr. Mihail este că alimentele ultraprocesate pot fi ușor trecute cu vederea, tocmai pentru că sunt accesibile și fac parte din rutina multor oameni.
Citirea etichetelor, limitarea gustărilor consumate automat și alegerea mai frecventă a alimentelor puțin procesate sunt măsuri practice care pot ajuta la îmbunătățirea alimentației.
Nu un singur produs consumat ocazional definește riscul pentru sănătate, ci tiparul alimentar pe termen lung. O dietă echilibrată, bazată pe varietate și pe alimente nutritive, rămâne una dintre cele mai importante modalități de a susține sănătatea.
