Senzația de déjà vu – Ce înseamnă dacă ai experimentat-o. Déjà vu este sentimentul că ai mai văzut deja ceva din ceea ce vezi sau experimentezi în prezent – combinat cu conștientizarea faptului că, de fapt, nu ai mai văzut acel lucru, motiv pentru care surprinde multe persoane.
Se consideră că este echivalentul unei mici „defecțiuni” a creierului, în care două fluxuri de gânduri se ciocnesc. Expresia, tradusă literal din franceză, înseamnă „deja văzut”.
Sfântul Augustin, un filosof antic, a menționat pentru prima dată conceptul de déjà vu în anul 400 d.Hr. ca „amintiri false”, dar filosoful francez Émile Boarac a fost primul care a folosit termenul déjà vu în 1890. Prima utilizare a expresiei în lumea științifică a fost făcută de F. L. Arnaud, un neurolog, care a propus utilizarea ei la o reuniune a Societe Medico-Psychologique.
Cercetările timpurii au arătat că déjà vu era un semn promițător care ajuta medicii să diagnosticheze epilepsia, dar cercetări mai recente sugerează că ar putea fi o chestiune de percepție sau de memorie.
Cum se întâmplă Deja Vu?
Se crede că déjà vu poate rezulta din coliziunea a două fluxuri diferite de conștiință: experiența recunoașterii unei situații actuale, în timp ce simultan se simte că este o amintire inexactă. O caracteristică cheie este că persoana își dă seama că nu a mai văzut-o înainte.
Uneori, ceea ce se întâmplă este o chestiune de percepție divizată4 și cineva procesează imaginea de două ori, deoarece ar fi putut fi distras sau vederea i-ar fi fost afectată din anumite motive.
A doua percepție, imediat după prima, devine ceea ce este experimentat în mod conștient – dar ne pare necunoscută, deoarece nu suntem conștienți de prima experiență, pe care am procesat-o doar parțial.
CITEȘTE ȘI: Semne clare că ai o conexiune telepatică cu cineva
Tipuri de deja vu
Deși sentimentul de deja vu în sine este același la persoanele cu creier sănătos și la cele cu boli neurologice, în creier se întâmplă lucruri diferite în timpul fiecăruia dintre aceste tipuri.
Cei care îl experimentează mai des au mai puțină materie cenușie decât cei care nu îl experimentează. Materia cenușie este stratul cel mai exterior al creierului și este responsabilă de controlul mișcării, memoriei și emoțiilor. În general, cu cât creierul are mai multă materie cenușie, cu atât este mai eficient.
La persoanele cu boli neurologice, sunt afectate trei părți ale creierului: hipocampul, girusul parahipocampal și neocortexul temporal – zone asociate cu formarea și păstrarea amintirilor.
S-a demonstrat că persoanele cu epilepsie și déjà vu prezintă modificări ale circuitelor de memorie, în timp ce persoanele „sănătoase” care experimentează déjà vu prezintă modificări ale circuitelor emoționale.3 Se crede că déjà vu poate fi un semnal anormal în lobul temporal medial, care guvernează procesarea memoriei, în special a amintirilor vizuale.
Condițiile în care este posibil să se experimenteze un déjà vu mai intens decât la persoanele cu un creier sănătos includ:
- Schizofrenie
- Epilepsia
- Anxietatea
- Demența vasculară
Termenul „déjà vu” este cel mai frecvent utilizat pentru a descrie acest tip de experiență, dar, de fapt, aceste fenomene sunt mult mai complexe.
Alte tipuri pe care le puteți experimenta:
- Déjà entendu : deja auzit
- Déjà éprouvé: deja experimentat
- Deja vu: deja făcut
- Déjà pensé : deja gândit
- Déjà raconté : deja povestit
- Déjà senti: deja simțit emoțional sau deja mirosit
- Déjà vu: deja cunoscut (cunoașterea)
- Déjà trouvé : deja găsit
- Déjà vécu: deja experimentat
- Déjà voulu: deja dorit
- Deja vu: deja visat
Există și opusul – jamais vu – care se întâmplă când cineva a fost deja în aceeași situație, dar nu își dă seama.
Ce provoacă sentimentul de deja vu?
Deși în majoritatea cazurilor, deja vu nu este un semn al unei probleme grave – cum ar fi o boală mentală – există câțiva factori posibili pe care ar trebui să îi iei în considerare dacă episoadele de deja vu te fac să te simți inconfortabil.
Stresul și oboseala
Persoanele care sunt obosite și/sau stresate raportează adesea episoade de déjà vu. Se crede că acest lucru se datorează faptului că oboseala și stresul tind să afecteze atât memoria pe termen lung, cât și pe termen scurt.
Excesul de dopamină
O ipoteză este că excesul de dopamină poate fi implicat în experiențele de déjà vu. În studiile privind epilepsia lobului temporal, studiile au arătat că la modelele de rozătoare de epilepsie a lobului temporal s-au găsit niveluri ridicate de dopamină.
CITEȘTE ȘI: De ce crește apetitul sexual vara: Ce spun specialiștii
Un caz ciudat de déjà vu implică utilizarea medicamentelor antigripale amantadină și proin (fenilpropanolamină). Un bărbat care lua această combinație de medicamente pentru a trata o infecție gripală a început să experimenteze mai multe episoade de déjà vu pe oră, care s-au oprit după ce a încetat să mai ia medicamentele.
Ambele medicamente, pe lângă proprietățile lor de reducere a gripei, acționează asupra sistemului dopaminic și se crede că aceste episoade de déjà vu sunt cauzate de un exces de dopamină în sistem. Cercetările privind epilepsia au arătat că anumite părți ale creierului, inclusiv hipocampusul, sunt asociate cu simptome de dismnezie (memorie afectată).
