14 zile fără cafea: Cum reacționează organismul fără această băutură, dacă obișnuiești să o consumi zilnic. Cercetătorii au urmărit tensiunea arterială, memoria, atenția, starea emoțională, markerii inflamatori și bacteriile intestinale și au descoperit că unele modificări apar surprinzător de repede.
În studiul publicat în aprilie 2026 în Nature Communications, 62 de adulți sănătoși, cu vârste între 30 și 50 de ani, au fost împărțiți inițial în două grupuri: 31 nu consumau deloc cafea, iar ceilalți 31 beau în mod obișnuit între trei și cinci cești pe zi.
Cei 31 de consumatori au renunțat apoi complet la cafea și la alte surse importante de cofeină timp de 14 zile. După această perioadă, au primit timp de trei săptămâni fie cafea cu cofeină, fie cafea decofeinizată.
Studiul nu a făcut scanări cerebrale. Cercetătorii au evaluat efectele asupra creierului indirect, prin teste de memorie, atenție și comportament, în paralel cu analiza microbiomului intestinal și a metaboliților.
Tensiunea arterială a scăzut după două săptămâni fără cafea
Una dintre modificările măsurabile a fost scăderea tensiunii arteriale sistolice și diastolice după cele două săptămâni de abstinență.
CITEȘTE ȘI: Modul în care prepari cafeaua contează: Când îți poate crește colesterolul
Greutatea corporală nu s-a modificat semnificativ.
Rezultatul nu înseamnă că orice persoană care renunță la cafea își va reduce tensiunea. Studiul a inclus un număr mic de adulți sănătoși și a exclus inclusiv persoanele cu hipertensiune.
Cofeina poate crește temporar tensiunea după consum, însă organismul dezvoltă parțial toleranță în cazul consumatorilor obișnuiți.
Atenția și comportamentul s-au modificat
La începutul studiului, consumatorii de cafea prezentau niveluri mai mari de impulsivitate și reactivitate emoțională decât persoanele care nu beau cafea.
După eliminarea cafelei, impulsivitatea și reactivitatea emoțională au scăzut, iar unele măsurători ale atenției și vigilenței s-au îmbunătățit.
Când cafeaua a fost reintrodusă, atât varianta cu cofeină, cât și cea decofeinizată au fost urmate de scăderea stresului perceput și a unor simptome depresive raportate de participanți.
Numai cafeaua cu cofeină a fost legată de reducerea anxietății și a distresului psihologic în această etapă a experimentului.
Rezultatele arată cât de greu este să atribuim toate efectele cafelei exclusiv cofeinei. Cafeaua conține sute de compuși, inclusiv polifenoli, care pot influența organismul independent de cofeină.
Microbiomul intestinal s-a schimbat
Diferențele cele mai interesante au apărut la nivel intestinal.
Consumatorii obișnuiți de cafea aveau o compoziție diferită a microbiomului față de cei care nu beau cafea. Printre speciile prezente în proporții mai mari se numărau bacterii din genurile Cryptobacterium și Eggerthella.
Cercetătorii au analizat și metaboliții produși în intestin. Consumul de cafea era legat de modificări ale unor molecule precum:
GABA, un neurotransmițător implicat în reglarea excitabilității neuronale;
- acidul indol-3-propionic;
- acidul indol-3-carboxialdehidă;
- teofilina;
- metaboliți ai cofeinei;
- mai mulți compuși derivați din polifenoli.
După două săptămâni fără cafea, o parte dintre aceste modificări au început să se inverseze.
Unele schimbări au revenit chiar și cu cafea decofeinizată
După perioada fără cafea, participanții au fost împărțiți aleatoriu: 16 au primit cafea cu cofeină, iar 15 cafea decofeinizată, câte patru porții pe zi timp de trei săptămâni.
Reintroducerea cafelei a produs modificări rapide ale microbiomului și metaboliților intestinali în ambele grupuri.
Asta înseamnă că o parte dintre efectele observate nu par să depindă exclusiv de cofeină.
Polifenolii și alți compuși ai cafelei pot ajunge în colon, unde sunt metabolizați de bacterii și pot influența compoziția microbiomului.
S-au schimbat și markerii inflamatori
La începutul cercetării, consumatorii de cafea prezentau niveluri mai mici ale proteinei C reactive și niveluri mai mari ale citokinei antiinflamatoare IL-10 decât cei care nu consumau cafea.
După eliminarea cafelei au crescut anumiți markeri ai răspunsului inflamator, inclusiv răspunsul IL-6 după stimularea experimentală a celulelor sanguine.
După reintroducerea cafelei, atât cafeaua normală, cât și cea decofeinizată au influențat din nou răspunsul imun, întărind ideea că polifenolii și alte substanțe pot participa la efect.
CITEȘTE ȘI: 6 vitamine și minerale pe care să nu le iei cu cafea
Înseamnă că este mai sănătos să renunți la cafea?
Nu neapărat.
Studiul arată că eliminarea cafelei provoacă modificări rapide, dar nu demonstrează că acestea se traduc într-o sănătate mai bună pe termen lung.
De exemplu, renunțarea a redus tensiunea și anumite componente ale impulsivității, dar concomitent au apărut schimbări ale markerilor inflamatori care ar putea fi mai puțin favorabile.
În plus, studiul a fost foarte mic: numai 31 de persoane au trecut efectiv prin perioada de abstinență.
Autorii subliniază că efectele cafelei asupra axei intestin-creier sunt complexe și nu pot fi reduse la ideea că băutura este fie „bună”, fie „rea”.
Descoperirea cea mai interesantă este alta: după numai două săptămâni fără cafea, pot fi detectate schimbări în tensiune, comportament, metabolism și intestin, iar o parte dintre ele reapar atunci când băutura este introdusă din nou.
