7 lucruri incredibile despre creierul uman: Șterge amintirile pentru a te menține în siguranță. Neuroștiința este un domeniu interesant și în creștere rapidă care studiază structura sistemului nervos și modul în care acesta funcționează. Neuroștiințele combină biologia și psihologia pentru a studia influența creierului asupra comportamentului, funcției cognitive și memoriei.
Prin studierea și înțelegerea modului în care funcționează sistemul nervos, cercetătorii încearcă să găsească modalități de tratare sau prevenire a bolilor care afectează creierul, sistemul nervos și organismul, inclusiv dependența, demența, sindromul Down, epilepsia, scleroza multiplă, boala Parkinson și schizofrenia.
7 lucruri incredibile despre creierul uman:
Creierul este complex, complicat și puternic. Menținerea sa activă și puternică este esențială pentru sănătatea dumneavoastră fizică și emoțională. Iată șapte fapte fascinante despre sistemul nervos care te vor ajuta să te înțelegi mai bine pe tine și creierul tău.
1. Creierul are nevoie să uite pentru a funcționa corect
Data viitoare când prietenul sau partenerul tău te cicălește că ai uitat ceva important, spune-i că creierul tău doar funcționează corect. După cum îți poți imagina, vei crea nenumărate amintiri de-a lungul vieții tale, dintre care multe le vei uita în cele din urmă. Iar dacă trebuie să îți amintești fiecare detaliu chinuitor al existenței tale – cum ar fi acel moment jenant din școala primară – nu va fi prea bine pentru bunăstarea ta mentală.
CITEȘTE ȘI: Cum este afectat creierul de cafea: Studiul care aduce noi informații
O nouă teorie, prezentată în Nature Reviews Neuroscience, presupune că creierul învață să uite amintiri mai puțin relevante, deoarece acest lucru le permite oamenilor să interacționeze mai flexibil cu mediul înconjurător, să ia decizii mai bune și să își îmbunătățească bunăstarea. În loc de presupunerea prevalentă anterior conform căreia pierderea memoriei apare în timp ca o disfuncție a creierului, această teorie consideră uitarea ca o caracteristică funcțională.
2. Creierul nu încetează să se dezvolte până la vârsta de 25 de ani
Sistemul nervos central este alcătuit din creier și măduva spinării. Măduva spinării este alcătuită dintr-un mănunchi de țesut nervos și celule de susținere care trimit mesaje de la creier la restul corpului. Dar știați că măduva spinării, în medie, încetează să crească până la vârsta de patru ani?
Și, deși creierul poate să fi crescut până la vârsta adolescenței, acesta nu este considerat complet dezvoltat până la mijlocul vârstei de 20 de ani. Acest lucru se datorează faptului că cortexul prefrontal, responsabil pentru planificare, stabilirea priorităților și controlul impulsurilor, este una dintre ultimele regiuni ale creierului care se maturizează.
Acest lucru explică de ce adolescenții sunt mai predispuși să ia decizii greșite și să se implice în comportamente potențial dăunătoare fără a lua în considerare riscurile pe termen scurt sau lung implicate.
În plus, odată ce creierul este complet dezvoltat, poate deveni mai dificil să accepți idei noi și să-ți schimbi comportamentul. Deși motivele nu sunt pe deplin înțelese, cercetările arată că, în timp ce adolescenții înregistrează creșteri ale măsurilor de vitalitate socială și deschidere, acestea scad odată cu vârsta.
Cu toate acestea, s-a observat că conștiinciozitatea și stabilitatea emoțională cresc la persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani. Vestea bună este că aveți puterea de a alege în mod conștient să fiți deschis pe măsură ce îmbătrâniți, fie că este vorba despre opinii, oameni sau învățare.
3. Neuronii sunt programați să facă lucruri diferite
Gândiți-vă la sistemul nervos ca la centrul de comandă intern al corpului dumneavoastră, incluzând celulele nervoase din corpul dumneavoastră care adună informații de la cele cinci simțuri ale corpului dumneavoastră.
Creierul analizează apoi indiciile senzoriale, cum ar fi un miros sau un gust specific, pentru a determina ce se întâmplă în interiorul și în exteriorul tău. Acest lucru vă permite să interacționați cu mediul înconjurător, să vă controlați funcțiile corpului și să rămâneți în siguranță.
Există patru tipuri diferite de neuroni. Neuronii senzoriali transportă semnale electrice de la părți ale corpului, cum ar fi mușchii, glandele și pielea, la sistemul nervos central. În același timp, neuronii motori transportă semnale de la sistemul nervos central la părțile exterioare ale corpului.
Neuronii receptori receptează sunetul, lumina, atingerea și substanțele chimice din mediul înconjurător și le transformă în energie, care este transportată de neuronii senzoriali. Interneuronii servesc drept mesageri, transmițând mesaje între neuroni.
4. Corpul tău are două tipuri de sisteme nervoase
Acum că sunteți familiarizați cu sistemul nervos central, situat în nervii craniului și în canalul spinal al coloanei vertebrale, merită menționat faptul că restul nervilor din organism sunt localizați în sistemul nervos periferic. În plus față de cele două părți ale sistemului nervos, există două tipuri diferite de sisteme nervoase: voluntar și involuntar.
Primul, cunoscut sub numele de sistem nervos somatic, controlează tot ceea ce conștientizați și puteți controla în mod conștient, cum ar fi deschiderea mâinii pentru a prinde o minge, întoarcerea capului pentru a avea o vedere mai bună sau bătăile din picior pe melodia preferată. Ultimul, cunoscut sub numele de sistem nervos autonom, alimentează toate procesele din organism pe care nu le controlați în mod conștient, cum ar fi respirația, ritmul cardiac sau metabolismul.
5. Creierul este adesea înțeles greșit
Este un mit faptul că îți folosești doar 10% din creier. Mai degrabă, neuroștiința confirmă că creierul este întotdeauna activ și funcționează chiar și atunci când dormi. O altă concepție greșită frecventă este aceea că mărimea creierului determină cât de inteligent ești. Inteligența este determinată de numărul de sinapse (sau conexiuni) dintre celulele creierului, nu de circumferința creierului.
Este posibil să fi auzit că persoanele cu creierul drept sunt mai creative și artistice, în timp ce persoanele cu creierul stâng sunt mai metodice și analitice. Cu toate acestea, cercetătorii de la Universitatea din Utah au demitizat ideea că oamenii favorizează o parte a creierului în detrimentul celeilalte.
Un alt mit răspândit este acela că creierul se deteriorează odată cu vârsta. În timp ce unele funcții cognitive, cum ar fi memoria, pot scădea pe măsură ce îmbătrânim, alte abilități mentale, cum ar fi înțelegerea, vocabularul, rezolvarea conflictelor și reglarea emoțională, se pot îmbunătăți. Iar cercetările arată că, atunci când adulții în vârstă își mențin mintea activă, exersându-și creierul cu cuvinte încrucișate sau jocuri precum Sudoku și bingo, inteligența lor poate crește, de asemenea.
În cele din urmă, contrar a ceea ce cred mulți studenți, creierul nu funcționează mai bine sub presiune. În timp ce stresul unui termen limită iminent poate părea o motivație, este mai probabil să vă perturbe funcționarea creierului. Așa că fă-i creierului tău o favoare: acordă-ți timp și planifică din timp.
6. Muzica oferă multe beneficii pentru creier
Te-ai întrebat vreodată de ce ascultarea melodiilor tale preferate îți stimulează starea de spirit? Răspunsul este că muzica aprinde părțile de recompensă ale creierului și eliberează substanțele chimice de senzație bună, dopamina și oxitocina. Eliberarea dopaminei poate contribui, de asemenea, la îmbunătățirea memoriei, deoarece creierul face o legătură pozitivă între o amintire (sau o informație) și cântecul pe care îl ascultați. Așadar, nu amânați crearea acelui playlist de studiu.
Ascultarea muzicii poate ajuta, de asemenea, la reducerea producției și eliberării cortizolului, hormonul stresului, scăzând tensiunea arterială și ritmul cardiac și îmbunătățind abilitățile cognitive. Muzica poate avea, de asemenea, puterea de a vindeca creierul, în special în cazul persoanelor cu leziuni cerebrale, traume cerebrale sau accident vascular cerebral.
Partea stângă a creierului procesează limbajul, în timp ce partea dreaptă a creierului procesează muzica; prin urmare, terapia prin muzică poate ajuta la reducerea decalajului și la crearea de noi căi neurologice pentru a îmbunătăți vorbirea și înțelegerea limbajului.
Cercetările au arătat că undele cerebrale a doi muzicieni se pot sincroniza atunci când cântă – chiar și atunci când cântă două părți diferite.
7. Trei circuite cerebrale diferite te ajută să iei decizii
Capacitatea de a lua decizii este probabil mai complexă decât credeau inițial oamenii de știință. În loc să fie limitată la cortexul frontal orbital al creierului, sediul gândirii de ordin superior, cercetătorii de la Yale au descoperit că trei circuite distincte conectează cortexul frontal la părți mai profunde ale creierului pentru a face alegeri bune sau rele și pentru a determina ce decizii anterioare să fie stocate în memorie.
De exemplu, dacă decideți dacă să mergeți sau nu la o a doua întâlnire, un circuit cerebral este activat dacă prima întâlnire a fost plăcută. Un alt circuit este activat dacă întâlnirea este mai puțin de dorit. Un al treilea circuit este responsabil de înregistrarea amintirilor bune și rele ale experienței tale. Informațiile din toate cele trei circuite vor influența decizia pe care o luați.
Aceiași cercetători de la Yale au descoperit că anumite circuite cerebrale erau perturbate la animalele cărora li se administra metamfetamină. Ca urmare, oamenii de știință cred acum că modificările acestor circuite pot ajuta la explicarea unor aspecte ale abuzului de substanțe, cum ar fi de ce oamenii continuă să facă alegeri nesănătoase după experiențe negative repetate. În cele din urmă, aceste descoperiri la animale ar putea fi utile în căutarea de noi tratamente pentru dependența de droguri la oameni.
