Motivele pentru care căscatul excesiv nu trebuie ignorat: Schimbările neurologice pe care le semnalează. Poate părea că organismul tău îți spune că ești plictisit sau somnoros, dar căscatul ar putea să-ți transmită ceva mai mult. Studiile clinice arată că căscatul nu este întotdeauna un lucru minor. Căscatul frecvent a fost asociat cu unele probleme de sănătate.
Microneurografia, o tehnică care permite oamenilor de știință să înregistreze semnalele nervoase la persoanele vii, a arătat că căscatul provoacă o suprimare temporară a activității nervoase simpatice a mușchilor, sugerând o creștere a controlului parasimpatic. În același timp, cercetătorii în domeniul accidentelor vasculare cerebrale sugerează că căscatul poate servi ca mecanism de răcire a creierului, declanșat atunci când centrele cheie de termoreglare sunt afectate.
Aceste descoperiri sugerează că a căsca excesiv poate să nu fie un capriciu nevinovat, ci mai degrabă un semnal de alarmă care indică schimbări neurologice sau autonome grave.
CITEȘTE ȘI: De ce căscăm și de ce căscatul este CONTAGIOS?
1. Tulburări neurologice
Cercetările arată că căscatul excesiv este uneori asociat cu afecțiuni cerebrale grave, inclusiv epilepsie, accident vascular cerebral și leziuni cerebrale.
Într-un caz documentat, înregistrările video-EEG au revelat că episoadele frecvente de căscat erau de fapt parte a crizelor lobului frontal.
Notă: Deși căscatul în sine nu este o dovadă a unei tulburări cerebrale, atunci când este combinat cu alte simptome, cum ar fi amețeli, slăbiciune sau modificări cognitive, este un semn că trebuie să se solicite asistență medicală.
2. Sistemul nervos autonom hiperactiv
Căscatul reflectă, de asemenea, activitatea sistemului nervos autonom (SNA), care controlează funcțiile involuntare ale corpului, cum ar fi ritmul cardiac, digestia și tensiunea arterială. Studiile au arătat că căscatul excesiv poate indica un dezechilibru între sistemul simpatic și cel parasimpatic.
Mai simplu spus, căscatul excesiv poate fi un semnal subtil că „sistemul de control automat” al corpului nu funcționează perfect.
3. Creierul se străduiește să mențină temperatura optimă
În timp ce căscatul ocazional este normal, căscatul frecvent sau incontrolabil poate indica faptul că creierul se străduiește să mențină o temperatură optimă.
Cercetările arată că căscatul ajută la reglarea temperaturii creierului prin creșterea fluxului sanguin și prin inspirarea de aer mai rece prin respirație profundă. La pacienții cu anumite tipuri de accident vascular cerebral, căscatul excesiv a fost asociat cu leziuni în zonele creierului care controlează reglarea temperaturii, cum ar fi insula. Conform cercetărilor, acest lucru sugerează că căscatul poate fi modul în care creierul compensează atunci când centrele sale de termoreglare sunt perturbate.
4. Poate semnala tulburări metabolice
Căscatul este influențat de substanțele chimice din creier și de schimbările metabolice. Un studiu publicat în rețelele JAMA arată că căscatul este strâns legat de dopamină, un neurotransmițător care reglează starea de spirit, motivația și mișcarea. Studiul subliniază că căscatul este asociat cu disfuncția dopaminei.
