Medicamentele care sunt periculoase după 60 de ani. Pentru multe persoane trecute de 60 de ani, farmacia e prima oprire când apar durerile de spate, insomnia, răceala sau un puseu de gastrită. Problema e că unele pastile considerate „obișnuite” sunt exact cele care cresc riscul de căderi, sângerări digestive, confuzie, crize de tensiune sau complicații renale.
Medicii geriatrie avertizează de ani buni asupra acestui fenomen: pe măsură ce îmbătrânim, ficatul și rinichii elimină mai greu substanțele active, iar dozele care la 40 de ani păreau „inofensive” pot deveni, la 65–75 de ani, o rețetă pentru spitalizare.
În medicina internațională există chiar o listă oficială folosită în spitale și în ghiduri clinice, Beers Criteria (American Geriatrics Society), care indică medicamentele cu risc crescut la vârstnici, inclusiv multe dintre cele cumpărate fără rețetă.
De ce sunt mai periculoase după 60 de ani
Schimbarea nu e „în capul nostru”, ci în chimia corpului:
- metabolism mai lent, substanțe active care rămân mai mult în sânge
- sensibilitate crescută a creierului la medicamente sedative
- risc mai mare de deshidratare și dezechilibre electrolitice
- combinații frecvente cu tratamente cronice (anticoagulante, antihipertensive, antidiabetice)
Asta înseamnă că același produs poate avea, la 70 de ani, efecte complet diferite decât la 45.
CITEȘTE ȘI: Medicamentele care scad cu 40% rata mortalității a cancerului de prostată: Trebuie luate împreună
1) Pastilele pentru somn „PM” și unele antialergice vechi care îți pot afecta memoria
Multe produse de tip „PM”, siropuri „de noapte”, antialergice sedative sau combinații pentru răceală care conțin antihistaminice vechi din categoria cu efect anticolinergic.
În Beers Criteria, antihistaminicele de generație veche, inclusiv difenhidramina și clorfeniramina, sunt considerate riscante la vârstnici din cauza efectelor asupra creierului și a echilibrului.
Ce pot face la 60+:
- confuzie, amețeală, gură uscată severă
- retenție urinară
- somnolență a doua zi
- risc mare de căderi nocturne
- episoade de delir care pot mima debutul unei demențe
Capcana e că mulți oameni le iau „ca să doarmă mai bine” sau „că așa au luat mereu”.
2) Ibuprofenul și naproxenul luate „din reflex” pentru dureri
Ibuprofenul și naproxenul sunt printre cele mai cumpărate medicamente pentru dureri articulare.
La vârsta a treia, ele pot deveni însă periculoase prin:
- risc crescut de sângerare gastrică și ulcer
- afectare renală (mai ales dacă persoana e deshidratată sau are deja boală renală)
- retenție de apă, agravarea insuficienței cardiace
- creșterea tensiunii
Și mai grav: riscul explodează când sunt combinate cu tratamente extrem de comune la această vârstă, precum anticoagulante sau corticosteroizi.
3) Omeprazolul și alte IPP-uri luate luni de zile „pentru stomac”
Mulți români iau omeprazol/esomeprazol ca pe un „pansament permanent”, fără să mai reevalueze cauza refluxului.
Problema e că aceste medicamente au fost gândite pentru cure, nu pentru ani de utilizare fără control medical. Pe termen lung, pot apărea:
- scăderea absorbției unor minerale (magneziu, calciu)
- risc mai mare de fracturi la persoanele fragile
- risc de anumite infecții intestinale la vârstnici
Mesajul corect nu e „nu le luați”, ci „nu le transformați în rutină fără medic”.
4) Pastilele pentru răceală care cresc tensiunea
Decongestionantele (în special cele din formule combinate pentru răceală) pot fi o problemă uriașă la 60+, mai ales la persoane cu hipertensiune, aritmii, antecedente de AVC sau insuficiență cardiacă.
Substanțele sunt cunoscute pentru efectul de vasoconstricție, adică „desfundă nasul” strângând vasele de sânge, dar asta poate duce și la:
- creșteri bruște de tensiune
- palpitații
- stări de neliniște, tremor, insomnie
În plus, în cazul fenilefrinei, un ingredient răspândit în astfel de produse, comisia consultativă FDA pentru OTC a concluzionat că fenilefrina orală nu funcționează pentru congestie, deci mulți oameni își asumă risc fără beneficiu real.
5) Doxilamina, un „somnifer mascat” în siropuri de noapte
Doxilamina apare în unele produse „night” sau somnifere ușoare.
Riscul mare la 60+:
- somnolență prelungită
- dezorientare matinală
- scăderea reflexelor
- căderi
Și aici e o capcană simplă: oamenii pot lua și un sirop de noapte, și o pastilă de somn, fără să știe că dublează aceeași substanță.
6) Pepto-Bismol și alte produse cu salicilați
Bismut subsalicilat pare „inofensiv” pentru stomac, dar conține un derivat apropiat de aspirină.
Pentru vârstnici care iau deja anticoagulante sau antiagregante, riscul devine real:
- iritație gastrică
- sângerări
- reacții neplăcute la doze repetate
7) Citratele de magneziu folosite prea des „pentru constipație”
Magneziul citrat e tentant ca soluție rapidă, dar la vârstnici poate produce:
- deshidratare
- dezechilibre electrolitice
- agravarea problemelor renale
- tulburări de ritm cardiac la cei fragili
Soluția cea mai sigură, în majoritatea cazurilor, rămâne managementul de bază cu fibre, lichide, mișcare și laxative mai blânde recomandate de medic.
8) Pastilele „multi-simptom” cu clorfeniramină
Clorfeniramina e menționată explicit în Beers Criteria ca antihistaminic vechi cu efect anticolinergic, cu risc la vârstnici.
De ce contează:
- „ceață” mentală
- somnolență
- risc de căderi
- efecte urinare (mai ales la bărbați cu prostată mărită)
CITEȘTE ȘI: Medicamentele pe care nu trebuie să le iei cu lactate: Eficiența lor este redusă
Ce e util să facă orice persoană peste 60 de ani
1) Verificarea ingredientelor, nu doar a numelui de pe cutie
Multe produse diferite conțin aceleași substanțe.
2) Regula simplă pentru vârstnici
Dacă un medicament „te adoarme” sau „te amețește”, la 60+ crește automat riscul de cădere.
3) Cea mai bună mișcare, recomandată și de farmacologi
O „revizie de dulap” o dată pe an: iei toate OTC-urile din casă și le discuți cu medicul de familie sau farmacistul.
