Daciana Sârbu a dezvăluit cât de greu a fost să o adopte pe Maria, în urmă cu șase ani, dar și ce satisfacții mari are acum privind în urmă. Fosta soție a lui Victor Ponta vorbește cu multă sinceritate și deschidere despre ce înseamnă să devii părinte prin adopție și cum Maria a fost primită acasă de frații ei mai mari, în urma unui proces de adopție anevoios.
Maria, fetița adoptată de Daciana Sârbu și Victor Ponta în anul 2020, este copilul lor din inimă, așa cum spune fosta soție a politicianului, un copil dorit și așteptat, chiar dacă amândoi aveau deja doi copii naturali.
Daciana Sârbu, detalii neștiute despre adopția Mariei
În podcastul ‘Noi să fim sănătoși‘, moderat de dr. Alin Popescu, fosta soție a lui Victor Ponta dezvăluie în podcast că a vrut încă din adolescență să viziteze centre de plasament și ideea de a adopta un copil i-a fost insuflată din familie.
‘Nu a avut nicio legătură cu faptul că aveam deja copii. Erau destul de mari amândoi, și Andrei, fratele Irinei, fiul lui Victor din prima căsătorie. Casa era plină. A fost un moment în care eram în echilibru și am simțit amândoi că avem multă iubire de oferit și eu am spus, categoric, asta îmi doresc’, a declarat Daciana cu privire la decizia de adopta încă un copil.
Cu toate acestea, în timpul procesului de adopție, Daciana s-a întrebat adesea dacă este un părinte bun pentru Maria. Îi era teamă că fetița nu o aude, că nu o simte.
CITEȘTE ȘI: Cătălin Măruță știe foarte bine ce va face luni, în prima zi fără emisiune: „Îmi doream de ceva timp”
‘Un copil care vine într-o familie nouă vine cu un bagaj de traume și de frici, iar tu trebuie să încerci să închizi fiecare rană, paralel cu altele care apar, cu întrebări de genul ‘mă vreți sau nu’, ‘ce pot să fac ca să mă iubiți’ sau ‘cum să vă rănesc, ca să văd dacă mă iubiți și așa’… acestea au fost frământările din primii ani. A fi părinte cu adevărat înseamnă să faci față tuturor acestor provocări, fie că este vorba de un copil pe care l-ai născut, fie că este un copil din inimă, cum îi spun eu Mariei. Sunt provocări mari și trebuie să fii cât mai pregătit să te adaptezi’, mărturisește Daciana.
Daciana Sârbu îi iubește la fel de mult pe toți cei trei copii
De-a lungul anilor, Daciana a fost nevoită să răspundă la multe întrebări grele venite din partea Mariei, inclusiv la întrebarea firească dacă ea este mama ei cu adevărat.
‘La un moment dat a venit și întrebarea: ‘de ce nu m-ai născut tu?’. Și i-am spus, ‘ba da, eu te-am născut, te-am născut din inimă. Ești un copil special pentru că te-ai născut în inima mea, te-am dorit foarte tare și te-am găsit„, a mai spus Daciana Sârbu.
Daciana Sârbu a avut trei experiențe diferite ca mamă, în viața ei a sosit Andrei, fiul din prima căsătorie a lui Victor Ponta, care a împlinit 21 de ani, apoi propriul ei copil, Irina, care împlinește 18 ani în 2026, și apoi Maria, fetița adoptată.
‘Și pe Andrei îl iubesc la fel de mult. Toți trei sunt în inima mea’, spune Daciana, sperând ca niciunul dintre ei să nu simtă vreo diferență.
Ce relație au cele două fiice ale Dacianei Sârbu
Daciana Sârbu recunoaște că primii ani în care Maria a venit la ei acasă au fost dificili și o spune cu o voce încărcată de emoție.
„În primul rând, Irina (n.r.) a perceput-o pe Maria ca pe un obstacol în calea iubirii noastre pentru ea. A fost o luptă pentru ele…”, dar Irina și-a schimbat părerea între timp.
‘A învățat că uneori se întâmplă să fii rănită, că trebuie să înveți să te aperi și vorbesc din punct de vedere metaforic, deoarece nu era vorba de violențe. Au fost doi ani foarte complicați’.
Irina a trecut printr-un proces dificil, dar a ajutat-o să crească, să se maturizeze, să învețe mai multe despre ea. ‘Iar acum este o iubire între ele pe care o privesc cu mândrie’, spune Daciana despre cele două surori între care există o diferență de vârstă de 6 ani.
Ce dificultăți a întâmpinat Daciana Sârbu în procesul de adopție
Procesul de adopție a durat un an, a fost lung și complicat și ‘eu nici nu cred că este normal să fie ușor’, spune Daciana cu privire la percepția generală că adopțiile ar trebui simplificate.
‘Metaforic, acest proces te pregătește de fapt pentru momentul în care copilul intră în familie. Dacă nu ai răbdare să treci prin toate etapele, prin toate întâlnirile cu psihologi care te pregătesc pentru acești copii, modul în care îți explică despre comportamentul lor, despre trauma de abandon. Tu trebuie să fii prezent și să înțelegi’.
Au fost momente foarte grele în care au ajutat-o toate sfaturile și îndrumările psihologilor. ‘Tu însoțești acel copil prin iadul lui ca să îl duci la lumină’. Pentru Daciana nu a fost deloc ușor, mai ales că optase pentru o listă de copii greu adoptabili, copii cu probleme de sănătate, copii care au fost respinși de alte familii.
Daciana Sârbu spune că nu va uita niciodată momentul în care a intrat în Direcția de Protecția Copilului și a văzut prima poză cu Maria. Știa că își dorește o fetiță și a luat decizia de a înfia inclusiv un copil mai mare, cu orice problemă ar fi venit el.
Prima zi acasă a Mariei, după adopție
Prima zi în care Maria a venit acasă la Daciana Sârbu și Victor Ponta rămâne o amintire puternică și foarte dragă.
‘Îi era frică de câinele familiei, care este un Labrador foarte jucăuș, care iubește copiii. A trebuit să îi împrietenim. Dar nu a durat mai mult de o zi să îi apropiem pe Maria și pe Lilo. Apoi a fost mai greu să o introducem în rutina casei…’, își amintește Daciana.
Maria provine dintr-un sat unde se vorbește preponderent maghiara, iar comunicarea cu ea a fost o provocare în plus, foarte grea. Chiar dacă părinții ei naturali nu erau de etnie maghiară, pentru ea maghiară a fost prima limbă pe care a auzit-o.
Fetița nu înțelegea tot ce i se spunea și a trecut o vreme până a învățat limba română, amintește libertarteapentrufemei.ro.
Maria a învățat pe parcurs să folosească baia și a învățat că apa curge la robinet, a învățat să folosească o furculiță, să se descurce în tot felul de situații care pentru noi sunt banale, dar pe care ea nu le cunoștea.
Maria se află acum în clasa a IV-a la o școală de stat, învață cot la cot cu ceilalți copii. Ea învață, și la școală și acasă, despre reguli, despre lecții, despre consecințe, ca orice alt copil.
