Grupa de sânge care prezintă cel mai mare risc de a face diabet de tip 2. Grupa de sânge este privită, de obicei, ca o informație utilă pentru transfuzii, intervenții medicale sau sarcină. Dar cercetările recente sugerează că ar putea spune ceva și despre riscul unor boli, inclusiv diabetul de tip 2.
O analiză amplă publicată în BMC Medicine a găsit o asociere între grupa de sânge B și un risc mai mare de diabet de tip 2, comparativ cu persoanele care nu au grupa B. Creșterea medie a riscului a fost de aproximativ 28%.
Este o cifră care atrage atenția, dar trebuie înțeleasă corect. Nu înseamnă că persoanele cu grupa B vor face diabet. Nu înseamnă nici că persoanele cu grupa A, AB sau O sunt protejate. Este o asociere statistică, nu un diagnostic și nu o condamnare.
Cercetătorii spun că grupa B poate fi un mic element în tabloul de risc, mai ales când se adaugă peste alți factori: exces ponderal, sedentarism, prediabet, istoric familial, hipertensiune, sindromul ovarelor polichistice sau alimentație dezechilibrată.
Ce a descoperit studiul
Echipa condusă de epidemiologul Fang-Hua Liu, de la Shengjing Hospital of China Medical University, a realizat o analiză de tip umbrella review. Aceasta este o sinteză a mai multor revizuiri sistematice și meta-analize, adică un nivel foarte larg de evaluare a literaturii medicale existente.
CITEȘTE ȘI: Ce grupă de sânge are riscul mărit de a face gastrită, tromboză sau demență
Cercetătorii au analizat 51 de revizuiri sistematice cu meta-analize, care au acoperit 270 de asocieri între sistemele de grupe sanguine ABO și Rh și diverse rezultate de sănătate.
După teste statistice riguroase, doar o asociere a ajuns la nivelul cel mai înalt de dovezi: legătura dintre grupa de sânge B și riscul de diabet de tip 2, comparativ cu grupele non-B.
Rezultatul a avut un odds ratio de 1,28. Tradus pentru public, persoanele cu grupa B au avut, în medie, un risc relativ cu 28% mai mare față de cele fără grupa B.
De ce „28% mai mare” nu înseamnă ce pare la prima vedere
Când citim „risc cu 28% mai mare”, poate suna dramatic. Dar este vorba despre risc relativ, nu despre risc absolut.
Un exemplu simplu: dacă într-un grup riscul de diabet ar fi 10%, o creștere relativă de 28% l-ar duce la aproximativ 12,8%. Diferența absolută ar fi de 2,8 puncte procentuale, nu de 28 de persoane din 100.
De aceea, grupa de sânge nu trebuie tratată ca un predictor major. Este mult mai puțin importantă decât greutatea, glicemia, circumferința abdominală, activitatea fizică, alimentația sau istoricul familial.
Autorii studiului au subliniat că rezultatele trebuie interpretate cu prudență, deoarece analiza se bazează pe studii observaționale. Acestea pot arăta asocieri, dar nu pot demonstra singure cauzalitatea.
Ce este grupa B
Sistemul ABO împarte sângele în grupele A, B, AB și O, în funcție de antigenele aflate pe suprafața globulelor roșii. Grupa B are antigen B. Grupa AB are antigenele A și B. Grupa A are antigen A. Grupa O nu are nici antigen A, nici antigen B.
Sistemul Rh adaugă semnul pozitiv sau negativ, în funcție de prezența unei proteine numite factor Rh. De aici apar combinațiile cunoscute: A pozitiv, A negativ, B pozitiv, B negativ, AB pozitiv, AB negativ, O pozitiv și O negativ.
În analiza din BMC Medicine, riscul mai mare a fost observat pentru grupa B, indiferent de Rh, adică atât B pozitiv, cât și B negativ au intrat în aceeași categorie largă de risc față de grupele non-B.
De ce ar putea exista o legătură între sânge și diabet
Mecanismul nu este clar. Cercetătorii nu au demonstrat de ce grupa B ar fi asociată cu diabetul de tip 2.
O ipoteză este că antigenele de grup sanguin ar putea influența inflamația, răspunsul imun, proteinele circulante sau microbiomul intestinal. Unele cercetări sugerează că diferențele dintre grupele sanguine pot fi asociate cu modificări ale unor proteine implicate în procese inflamatorii sau metabolice.
O altă posibilitate este ca grupa de sânge să fie doar un marker legat genetic de alte mecanisme care influențează metabolismul. Cu alte cuvinte, grupa B ar putea semnala un risc, fără să fie cauza directă.
Pentru moment, explicația biologică rămâne incompletă. Studiul arată o asociere robustă statistic, dar nu răspunde definitiv la întrebarea „de ce”.
Grupa B nu este mai importantă decât stilul de viață
Diabetul de tip 2 apare printr-o combinație de factori genetici, metabolici și comportamentali. Unele riscuri nu pot fi schimbate: vârsta, istoricul familial, etnia sau grupa de sânge. Altele pot fi influențate.
NIDDK, institutul american pentru diabet și boli digestive și renale, enumeră printre factorii de risc excesul ponderal, vârsta peste 35 de ani, istoricul familial, lipsa activității fizice, prediabetul și diabetul gestațional în antecedente.
Sedentarismul are un impact mult mai mare decât grupa de sânge. O meta-analiză publicată în Diabetologia a găsit că persoanele cu cel mai mare timp sedentar aveau un risc relativ de diabet cu 112% mai mare față de cele cu cel mai redus timp sedentar.
Alimentația contează, la rândul ei. O analiză publicată în The Lancet Diabetes & Endocrinology a asociat consumul zilnic de 50 de grame de carne procesată cu un risc mai mare de diabet de tip 2 în următorii 10 ani.
Așadar, grupa B poate fi un detaliu de luat în calcul, dar nu este factorul care decide singur riscul.
Cine ar trebui să fie mai atent
Persoanele cu grupa B nu trebuie să intre în panică. Dar dacă au și alți factori de risc, ar fi util să își monitorizeze mai atent sănătatea metabolică.
Atenție mai mare este justificată dacă există:
- kilograme în plus, mai ales grăsime abdominală;
- rude de gradul întâi cu diabet de tip 2;
- prediabet sau glicemie la limita superioară;
- hipertensiune arterială;
- trigliceride crescute sau HDL scăzut;
- ficat gras;
- sindromul ovarelor polichistice;
- diabet gestațional în antecedente;
- sedentarism;
- somn insuficient sau apnee de somn;
- dietă bogată în produse ultraprocesate și băuturi îndulcite.
În aceste situații, grupa de sânge poate fi privită ca un motiv în plus pentru verificări regulate, nu ca explicația principală.
Ce analize pot arăta riscul real
Grupa de sânge nu poate spune dacă ai diabet sau prediabet. Pentru asta sunt necesare analize.
Cele mai folosite sunt glicemia à jeun, hemoglobina glicată HbA1c și, în unele cazuri, testul de toleranță la glucoză. Medicul poate recomanda și profil lipidic, tensiune arterială, evaluarea ficatului gras, circumferința abdominală și calculul riscului cardiovascular.
American Diabetes Association recomandă identificarea persoanelor cu prediabet și intervenții asupra stilului de viață, deoarece scăderea în greutate, mișcarea și modificarea alimentației pot reduce riscul de progresie spre diabet de tip 2.
Pentru mulți oameni, prediabetul nu dă simptome. Tocmai de aceea, analizele sunt mai utile decât așteptarea unor semne evidente.
Ce schimbări reduc riscul
Riscul de diabet de tip 2 poate fi redus prin măsuri simple, dar susținute.
Mișcarea regulată ajută corpul să folosească mai bine insulina. Nu este nevoie ca toată lumea să înceapă cu sport intens. Mersul alert, urcatul scărilor, exercițiile de forță de două-trei ori pe săptămână și pauzele de la statul jos pot îmbunătăți sensibilitatea la insulină.
Scăderea în greutate, chiar modestă, poate avea efect important la persoanele cu exces ponderal sau prediabet. Grăsimea abdominală este strâns legată de insulinorezistență, iar reducerea circumferinței taliei poate conta mai mult decât o cifră izolată de pe cântar.
Alimentația ar trebui să pună accent pe legume, leguminoase, cereale integrale, pește, nuci, iaurt simplu, ulei de măsline și proteine de calitate. Băuturile îndulcite, dulciurile frecvente, pâinea albă în exces, carnea procesată și mesele mari seara pot agrava riscul metabolic la persoanele vulnerabile.
Somnul contează și el. Apneea de somn, somnul scurt și trezirile repetate sunt asociate cu insulinorezistență și control glicemic mai slab.
Ce nu trebuie înțeles greșit
Studiul nu recomandă screening special doar pentru persoanele cu grupa B. Nu schimbă ghidurile de diagnostic. Nu spune că medicii ar trebui să trateze diferit un pacient doar pe baza grupei sanguine.
Nu spune nici că persoanele cu grupa O, A sau AB pot ignora prevenția. Diabetul de tip 2 este foarte răspândit și poate apărea la orice grupă de sânge.
Cea mai bună interpretare este aceasta: grupa B ar putea fi un marker suplimentar de risc, dar valoarea lui devine utilă mai ales când este pusă alături de factorii clasici.
Pentru public, întrebarea nu este „ce grupă am?”, ci „care este riscul meu real?”. Răspunsul vine din analize, istoricul familial, greutate, tensiune, stil de viață și discuția cu medicul.
CITEȘTE ȘI: Persoanele cu această grupă de sânge au, cel mai adesea, colesterolul mărit
Semnele care pot anunța diabetul de tip 2
Diabetul de tip 2 poate evolua mult timp fără simptome. Când apar, semnele pot include sete intensă, urinări frecvente, oboseală, vedere încețoșată, infecții repetate, vindecare lentă a rănilor, furnicături sau amorțeli la nivelul picioarelor și scădere în greutate fără explicație.
Aceste simptome nu sunt specifice doar diabetului, dar merită verificate prin analize. Cu cât diabetul sau prediabetul sunt descoperite mai devreme, cu atât există mai multe șanse de control bun și prevenire a complicațiilor.
Concluzia
Persoanele cu grupa de sânge B ar putea avea un risc ușor mai mare de diabet de tip 2, potrivit unei analize ample publicate în BMC Medicine. Creșterea medie a riscului a fost de 28% față de persoanele fără grupa B, iar această asociere a fost singura care a atins nivelul cel mai înalt de dovezi dintre cele 270 de legături evaluate între grupele sanguine și diverse probleme de sănătate.
Totuși, grupa de sânge nu este destin. Nu poate fi schimbată, dar nici nu este cel mai puternic predictor al diabetului. Greutatea, sedentarismul, alimentația, istoricul familial, prediabetul și hipertensiunea au o greutate mult mai mare în riscul real.
Pentru persoanele cu grupa B, mesajul util nu este frica, ci vigilența: analize periodice, controlul greutății, mișcare, alimentație mai bună și discuție cu medicul dacă există factori suplimentari de risc. Diabetul de tip 2 nu se previne prin cunoașterea grupei de sânge, ci prin folosirea acestei informații ca un motiv în plus pentru a verifica la timp sănătatea metabolică.
