Cancerul care apare tot mai des, mai ales, la femeile până în 55 de ani: Nu e vorba de cancerul de sân. Cancerul pancreatic rămâne mai frecvent la vârste înaintate, însă datele din Statele Unite arată că incidența a crescut mai repede în rândul femeilor sub 55 de ani decât în cazul bărbaților de aceeași vârstă.
Cauzele nu sunt cunoscute încă, iar această tendință nu poate fi pusă pe seama unui singur comportament. Cercetări recente indică însă faptul că alcoolul, mai ales când este consumat zilnic sau în cantități mari, poate contribui la risc. Un alt indiciu care merită investigat este diabetul apărut brusc la un adult fără o explicație clară, mai ales când se asociază cu slăbire.
Cancerul pancreatic a fost considerat mult timp o boală întâlnită aproape exclusiv după 60–65 de ani. Vârsta continuă să reprezinte unul dintre cei mai importanți factori de risc, iar majoritatea cazurilor apar în rândul adulților mai în vârstă.
În ultimii ani, medicii și epidemiologii au observat însă o schimbare: diagnosticele cresc și la persoane mai tinere, iar evoluția este deosebit de pronunțată în rândul femeilor.
O analiză publicată în JAMA, care a urmărit cazurile din Statele Unite între 2000 și 2018, a arătat că incidența cancerului pancreatic în rândul femeilor sub 55 de ani a crescut, în medie, cu 1,93% pe an. În cazul bărbaților din aceeași grupă de vârstă, creșterea medie anuală a fost de 0,77%.
Tendința a fost observată și într-o analiză mai amplă, bazată pe registrele americane de cancer din perioada 2001–2018. În acel studiu, incidența în rândul femeilor sub 55 de ani a crescut în medie cu 2,36% pe an, comparativ cu 0,62% în cazul bărbaților tineri.
Creșterea procentuală trebuie însă privită în context. Cancerul pancreatic rămâne rar înainte de 55 de ani, iar cele mai multe diagnostice sunt înregistrate în continuare la vârste înaintate. Studiul din JAMA a arătat că numai aproximativ 11% dintre cazurile analizate au apărut la persoane sub 55 de ani.
Nu se știe încă de ce numărul cazurilor crește mai repede la femeile tinere
Datele descriu o tendință, dar nu demonstrează cauza.
CITEȘTE ȘI: Cum îți poți da seama că ai pancreasul afectat: Simptomele la care să fii atent
Cercetătorii analizează mai multe explicații posibile:
- creșterea obezității;
- diabetul de tip 2;
- consumul de alcool;
- fumatul;
- pancreatita cronică;
- alimentația;
- expunerile din mediu;
- modificările microbiomului;
- factori hormonali și reproductivi;
- identificarea mai frecventă a tumorilor prin investigații moderne.
O analiză care a separat tipurile de tumori a constatat că avansul observat la femeile mai tinere este explicat în principal de creșterea adenocarcinomului ductal pancreatic, forma agresivă care reprezintă majoritatea cancerelor pancreatice, și nu doar de identificarea mai frecventă a tumorilor neuroendocrine.
Nici acest rezultat nu arată de ce apare diferența între femei și bărbați. Autorii studiilor subliniază că sunt necesare cercetări suplimentare înainte ca tendința să poată fi atribuită unui anumit comportament sau unei anumite expuneri.
Obiceiul zilnic care merită reconsiderat: consumul de alcool
Alcoolul este un agent cancerigen cunoscut. Legătura sa cu tumorile de sân, ficat, cavitate bucală, faringe, laringe, esofag și colon este bine documentată.
În cazul cancerului pancreatic, dovezile au fost mult timp considerate insuficiente sau neconcludente. O analiză internațională de mari dimensiuni, publicată în 2025 în PLOS Medicine, a oferit însă noi informații.
Cercetătorii au reunit date provenite din 30 de studii prospective, care au inclus aproape 2,5 milioane de persoane din Asia, Australia, Europa și America de Nord. Participanții au fost urmăriți, în medie, timp de aproximativ 16 ani, iar peste 10.000 au dezvoltat cancer pancreatic.
Pentru fiecare 10 grame de alcool consumate zilnic, riscul de cancer pancreatic a crescut cu aproximativ 3%. Asocierea a rămas prezentă după luarea în calcul a fumatului și a altor factori care ar fi putut influența rezultatele.
Zece grame de alcool reprezintă aproximativ cantitatea întâlnită într-un pahar mic de vin, într-o bere de dimensiuni reduse sau într-o măsură mică de băutură spirtoasă, în funcție de concentrație și volum.
Riscul a devenit mai vizibil la consumurile mai mari
În analiza internațională, asocierea a fost mai clară începând de la aproximativ:
- 15–30 de grame de alcool pe zi în cazul femeilor;
- 30–60 de grame pe zi în cazul bărbaților.
Femeile care consumau între 15 și 30 de grame zilnic au prezentat un risc cu aproximativ 12% mai mare decât cele care beau foarte puțin. La bărbații care ajungeau la 30–60 de grame pe zi, creșterea estimată a fost de aproximativ 15%.
Aceste procente reprezintă o creștere relativă, nu probabilitatea absolută ca o persoană să facă boala. Cancerul pancreatic este rar, iar majoritatea celor care consumă alcool nu îl vor dezvolta.
Rezultatele arată totuși că un obicei repetat zilnic poate contribui la risc și că reducerea consumului este o măsură rezonabilă de prevenție.
Consumul frecvent poate conta și la adulții foarte tineri
Un studiu publicat în 2026 în Journal of Clinical Oncology a urmărit peste 6,2 milioane de adulți sud-coreeni cu vârste între 20 și 39 de ani.
În timpul perioadei de urmărire au fost diagnosticate 1.515 cazuri de cancer pancreatic cu debut la vârstă tânără.
Consumul mare de alcool a fost asociat cu o creștere de 19% a riscului, iar consumul de cel puțin trei ori pe săptămână, cu o creștere de aproximativ 23%. Un consum ușor sau moderat nu a prezentat o asociere semnificativă în această cercetare.
Studiul nu demonstrează că alcoolul este responsabil pentru creșterea cancerului pancreatic în rândul femeilor sub 55 de ani. El susține însă recomandarea de a evita consumul mare și frecvent, inclusiv la adulții tineri.
Alcoolul poate afecta pancreasul și indirect
Consumul excesiv poate provoca episoade de pancreatită acută și poate contribui la pancreatita cronică.
Inflamația repetată deteriorează treptat țesutul pancreatic și crește riscul de cancer. Pancreatita cronică este una dintre afecțiunile recunoscute drept factor de risc.
Alcoolul poate favoriza și:
- acumularea de grăsime abdominală;
- creșterea în greutate;
- afectarea ficatului;
- tulburarea glicemiei;
- alimentația dezechilibrată;
- fumatul asociat contextelor de consum.
Aceste mecanisme pot acționa împreună, iar efectul diferă de la o persoană la alta.
Renunțarea sau reducerea consumului nu elimină complet posibilitatea apariției cancerului pancreatic, dar poate diminua mai multe riscuri oncologice și cardiovasculare în același timp.
Vinul nu trebuie considerat protector
În studiul internațional, legătura a fost mai clară pentru bere și băuturile spirtoase, în timp ce pentru vin nu a fost identificată o asociere semnificativă.
Aceasta nu demonstrează că vinul protejează pancreasul sau că poate fi consumat fără limită.
Diferențele pot fi influențate de:
- cantitatea consumată;
- dimensiunea porțiilor;
- modul în care participanții și-au raportat consumul;
- alimentația și stilul de viață asociate fiecărui tip de băutură;
- numărul de persoane din fiecare categorie;
- variațiile dintre populațiile studiate.
Substanța cancerigenă este etanolul, prezent în toate băuturile alcoolice. Absența unei asocieri statistice pentru un anumit produs într-un studiu nu îl transformă într-o băutură preventivă.
Semnalul care poate apărea înaintea diagnosticului: diabetul instalat recent
Unul dintre cele mai importante indicii ale unei posibile boli pancreatice este apariția neașteptată a diabetului.
Pancreasul produce insulină, hormonul care ajută la controlul glicemiei. O tumoră poate afecta această funcție sau poate modifica metabolismul înainte să provoace simptome digestive evidente.
Semnalul este mai îngrijorător când diabetul:
- apare după vârsta de 50 de ani;
- nu este explicat clar de creșterea în greutate;
- se instalează la o persoană fără antecedente;
- se asociază cu slăbire inexplicabilă;
- devine rapid greu de controlat;
- apare împreună cu dureri abdominale ori dorsale;
- este însoțit de pierderea poftei de mâncare.
Diabetul este foarte frecvent, iar cancerul pancreatic este rar. Majoritatea adulților cu diabet nou diagnosticat nu au o tumoră.
Totuși, combinația dintre diabet instalat recent și scădere inexplicabilă în greutate merită o evaluare atentă, în special la o persoană trecută de 50 de ani sau cu alți factori de risc.
Diabetul poate fi atât cauză, cât și efect
Relația dintre cele două boli este complexă.
Diabetul de lungă durată crește moderat riscul de cancer pancreatic. În sens invers, o tumoră pancreatică poate provoca un diabet nou sau poate înrăutăți brusc un diabet care fusese anterior stabil.
De aceea, medicul analizează contextul:
- vârsta la debut;
- modificarea greutății;
- evoluția glicemiei;
- istoricul familial;
- pancreatita;
- fumatul;
- simptomele digestive;
- rezultatele analizelor.
Nu este recomandată efectuarea unei tomografii pancreatice tuturor persoanelor care primesc diagnosticul de diabet. Investigațiile imagistice sunt orientate de simptome, profilul de risc și evaluarea medicală.
Icterul este semnul care necesită evaluare rapidă
Un alt simptom important este îngălbenirea pielii și a albului ochilor, numită icter.
O tumoră aflată în capul pancreasului poate comprima canalul biliar și poate împiedica eliminarea bilei. Bilirubina se acumulează în sânge și produce:
- piele și ochi gălbui;
- urină foarte închisă;
- scaun pal sau cenușiu;
- mâncărimi;
- greață;
- lipsa poftei de mâncare.
Icterul nu înseamnă automat cancer. Poate apărea în boli hepatice, calculi biliari, inflamații și alte afecțiuni. Apariția sa necesită însă consult medical rapid și analize, chiar dacă nu există durere.
O tumoră din capul pancreasului poate produce icter înainte să devină foarte mare, deoarece canalul biliar trece prin apropiere. În unele cazuri, acest semn permite descoperirea bolii într-un stadiu în care operația este încă posibilă.
Durerea abdominală care ajunge în spate
Pancreasul se află profund în abdomen, în spatele stomacului.
Durerea asociată poate fi resimțită:
- în partea superioară a abdomenului;
- sub coaste;
- în centrul spatelui;
- ca o presiune care traversează corpul.
Uneori se agravează după masă sau când persoana stă întinsă și se ameliorează ușor când se apleacă înainte.
Durerea de spate este extrem de frecventă și, de cele mai multe ori, are o cauză musculară sau vertebrală. Devine mai suspectă când este nouă, persistentă și însoțită de slăbire, lipsa poftei de mâncare, greață, icter ori schimbări ale scaunului.
Modificarea scaunului poate indica lipsa enzimelor pancreatice
Pancreasul produce enzime necesare pentru digestia grăsimilor.
Când canalul pancreatic este blocat sau organul nu mai funcționează suficient, alimentele pot fi digerate incomplet.
Scaunul poate deveni:
- mai deschis la culoare;
- gras sau lucios;
- voluminos;
- greu de tras apa;
- foarte urât mirositor;
- plutitor;
- mai frecvent decât înainte.
Această modificare este numită steatoree.
Poate apărea și în boala celiacă, afecțiuni ale vezicii biliare, pancreatită, boli intestinale și alte probleme digestive. Persistența sa, mai ales împreună cu pierderea în greutate, justifică investigații.
Slăbirea nu trebuie pusă automat pe seama stresului
Cancerul pancreatic poate provoca pierdere în greutate prin mai multe mecanisme:
- scăderea poftei de mâncare;
- digestia insuficientă;
- greață;
- durere după masă;
- diabet;
- modificări metabolice produse de tumoră.
Scăderea intenționată după schimbarea alimentației sau creșterea activității fizice are o explicație. Slăbirea care apare fără efort și continuă trebuie discutată cu medicul.
O atenție mai mare este necesară când se asociază cu:
- diabet nou;
- durere abdominală sau dorsală;
- scaun gras;
- icter;
- oboseală;
- lipsa poftei de mâncare.
CITEȘTE ȘI: Primele semne care arată că ai pancreasul inflamat: Cum îți este viața pusă în pericol
De ce boala este descoperită frecvent târziu
Pancreasul se află adânc în abdomen, iar o tumoră mică nu poate fi simțită ușor la palpare.
În fazele timpurii, boala poate să nu provoace nicio manifestare sau poate produce simptome vagi, întâlnite și în probleme mult mai obișnuite:
- indigestie;
- balonare;
- dureri de spate;
- oboseală;
- greață;
- schimbări ale apetitului.
În prezent nu există un test de screening recomandat populației generale, asemănător mamografiei sau colonoscopiei.
Investigațiile regulate sunt rezervate în special persoanelor cu risc genetic sau familial mare, deoarece ecografiile, tomografiile și markerii tumorali utilizați fără selecție pot genera rezultate false și intervenții inutile.
Cine are nevoie de supraveghere specială
Evaluarea într-un centru cu experiență poate fi recomandată persoanelor care au:
- mai multe rude apropiate cu cancer pancreatic;
- o rudă de gradul întâi și o mutație genetică relevantă;
- sindrom Peutz-Jeghers;
- pancreatită ereditară;
- mutații precum BRCA1, BRCA2, PALB2, ATM sau CDKN2A;
- sindrom Lynch;
- anumite chisturi pancreatice cu potențial de transformare;
- pancreatită cronică ereditară.
Supravegherea poate include rezonanță magnetică, colangio-RM și ecoendoscopie, la intervale stabilite individual.
Un singur caz apărut la o vârstă înaintată în familie nu înseamnă automat că toate rudele au nevoie de screening pancreatic.
Markerul CA 19-9 nu este un test de screening
CA 19-9 este un marker tumoral care poate fi crescut în cancerul pancreatic, dar și în:
- icter obstructiv;
- pancreatită;
- colangită;
- boli hepatice;
- alte tipuri de cancer.
Unele persoane nu produc deloc acest marker, chiar dacă au boala.
Din acest motiv, o valoare normală nu exclude cancerul, iar una crescută nu îl confirmă. Testul este folosit mai ales după identificarea unei leziuni sau pentru urmărirea răspunsului la tratament.
Efectuarea repetată a CA 19-9 la persoane sănătoase poate produce anxietate și investigații inutile.
Ce investigații pot fi recomandate când există suspiciuni
În funcție de simptome și analize, medicul poate solicita:
- teste hepatice;
- bilirubină;
- glicemie și hemoglobină glicozilată;
- ecografie abdominală;
- tomografie cu protocol pancreatic;
- rezonanță magnetică;
- colangio-RM;
- ecoendoscopie;
- biopsie;
- teste genetice.
Ecografia abdominală poate identifica dilatarea căilor biliare sau unele tumori, dar pancreasul nu este întotdeauna vizibil complet din cauza gazelor intestinale și a poziției sale.
O ecografie normală nu exclude sigur o tumoră pancreatică atunci când simptomele și analizele continuă să ridice suspiciuni.
Depistarea timpurie schimbă șansa de tratament
Cancerul pancreatic poate fi vindecat, în unele cazuri, atunci când tumora este localizată și poate fi îndepărtată complet prin operație.
Problema este că multe cazuri sunt descoperite după ce boala a invadat vase importante sau s-a răspândit la alte organe.
Observarea rapidă a unui semn precum icterul, diabetul nou asociat cu slăbire ori o combinație persistentă de simptome nu garantează depistarea într-un stadiu timpuriu. Poate însă scurta drumul până la diagnostic.
O consultație nu trebuie amânată dacă apar:
- îngălbenirea pielii sau a ochilor;
- urină închisă și scaun foarte deschis;
- slăbire neintenționată;
- diabet instalat brusc;
- agravarea inexplicabilă a unui diabet;
- durere abdominală care ajunge în spate;
- scaune grase persistente;
- pierderea poftei de mâncare;
- pancreatită fără o cauză clară.
Ce poate fi făcut pentru reducerea riscului
Nicio măsură nu poate preveni toate cazurile. O parte apar la persoane fără factori de risc cunoscuți.
Probabilitatea poate fi însă redusă prin:
- renunțarea la fumat;
- evitarea consumului mare și frecvent de alcool;
- menținerea unei greutăți potrivite;
- activitate fizică regulată;
- controlul diabetului;
- o alimentație bogată în legume, fructe și fibre;
- limitarea cărnii procesate;
- tratarea și monitorizarea bolilor pancreatice;
- consiliere genetică atunci când există un istoric familial important.
Fumatul este unul dintre cei mai bine documentați factori modificabili. Alcoolul pare să contribuie mai ales atunci când este consumat frecvent sau în cantități mai mari și poate afecta pancreasul și prin apariția pancreatitei.
Creșterea la femeile sub 55 de ani nu trebuie transformată în panică
Datele sunt îngrijorătoare pentru sănătatea publică, dar nu înseamnă că femeile tinere au devenit grupa cu cele mai multe cazuri.
Cancerul pancreatic continuă să fie mult mai frecvent după 65 de ani. Incidența absolută la adulții tineri rămâne redusă, chiar dacă ritmul de creștere este mai mare.
Un procent anual mare poate apărea și atunci când punctul de plecare este foarte mic.
Mesajul util nu este că orice durere de spate sau modificare a glicemiei ascunde o tumoră. Este că simptomele noi și persistente nu trebuie ignorate doar pentru că persoana are mai puțin de 55 de ani.
Alcoolul zilnic nu este singura explicație pentru creșterea cazurilor și nici renunțarea la el nu oferă protecție totală. Reducerea consumului rămâne însă una dintre puținele măsuri pe care o persoană le poate controla, cu beneficii care depășesc sănătatea pancreasului.
Iar apariția diabetului fără o explicație clară, mai ales împreună cu slăbire, icter sau dureri persistente, merită investigată fără amânare.
