Alimentul banal care ar putea ajuta memoria și atenția. Mulți îl au deja în bucătărie. Doar 35 de grame pe zi dintr-un aliment pe care mulți îl au deja în bucătărie au fost suficiente pentru ca cercetătorii să observe modificări ale atenției, memoriei și conectivității dintre anumite rețele cerebrale. Este vorba despre pasta de tomate, bogată în licopen, un antioxidant capabil să traverseze bariera hemato-encefalică. Rezultatele provin însă dintr-un studiu mic, cu 42 de adulți, iar partea de imagistică cerebrală a inclus numai 14 persoane, astfel că descoperirea trebuie confirmată în cercetări mai ample.
Roșiile ar putea avea efecte asupra creierului care merg dincolo de simpla lor valoare nutritivă.
Un nou studiu clinic realizat în Spania a urmărit ce se întâmplă atunci când adulți sănătoși consumă zilnic pastă de tomate timp de trei luni.
La final, cercetătorii au observat o îmbunătățire a atenției selective și un mic avantaj la testele de memorie asociativă. Iar la o parte dintre participanți, scanările cerebrale au indicat modificări ale modului în care comunică între ele anumite rețele ale creierului.
Studiul a fost publicat în revista Antioxidants.
Autorii spun că este, din câte cunosc, primul studiu clinic care leagă modificarea nivelului de licopen de schimbări ale conectivității funcționale cerebrale.
Participanții au mâncat 35 de grame de pastă de tomate în fiecare zi
Cercetarea a inclus 42 de adulți de vârstă mijlocie.
Studiul a avut un design de tip crossover, ceea ce înseamnă că fiecare participant a trecut prin ambele variante ale intervenției și a funcționat, practic, ca propriul său control.
Înainte de începerea experimentului, participanții au fost rugați să evite timp de o săptămână alimentele bogate în licopen, printre care:
- roșiile;
- pepenele roșu;
- papaya;
- grepfrutul;
- guava.
Apoi au urmat două perioade alimentare de câte trei luni.
Într-una dintre ele au consumat zilnic 35 de grame de pastă de tomate.
În cealaltă au urmat o alimentație cu un conținut redus de licopen.
Între cele două etape a existat o perioadă de o lună destinată eliminării efectelor intervenției precedente.
CITEȘTE ȘI: Alimentul care poate ajuta la reducerea grăsimii din ficat. Este recomandat de hepatologi
Atenția s-a îmbunătățit, iar memoria a avut un mic avantaj
După perioada în care consumaseră pastă de tomate, participanții au obținut rezultate mai bune la anumite teste cognitive.
Cercetătorii au observat o îmbunătățire a atenției selective, adică abilitatea de a se concentra asupra unei informații relevante în timp ce alte lucruri sunt ignorate.
A fost observată și o ușoară îmbunătățire a memoriei asociative, capacitatea de a lega și de a recupera informații care au fost învățate împreună.
Autorii cercetării consideră că aceste rezultate sunt compatibile cu ipoteza potrivit căreia consumul de roșii ar putea susține funcția cognitivă la adulții sănătoși.
Dar efectele au fost mici, iar studiul nu arată că pasta de tomate previne declinul cognitiv sau demența.
Scanările cerebrale au arătat ceva diferit după cele trei luni
Cea mai interesantă parte a experimentului a implicat imagistica cerebrală.
Un grup mai mic, de 14 participanți, a fost evaluat prin scanări ale creierului.
Cercetătorii au analizat așa-numita conectivitate funcțională în stare de repaus, adică modul în care diferite regiuni ale creierului își sincronizează activitatea atunci când o persoană nu execută o sarcină anume.
După perioada bogată în licopen, oamenii de știință au observat o conectivitate redusă în anumite componente ale rețelei frontoparietale și ale rețelei auditive.
În schimb, după dieta săracă în roșii, au apărut modificări într-o zonă diferită, rețeaua dorsală a atenției.
Autorii interpretează aceste schimbări ca pe o posibilă reorganizare funcțională a rețelelor cerebrale, care ar putea reflecta o utilizare mai eficientă a conexiunilor dintre diferite regiuni.
Mai puține conexiuni nu înseamnă neapărat un creier care funcționează mai prost
Poate părea contraintuitiv ca o reducere a conectivității să fie interpretată drept un posibil efect pozitiv.
Creierul însă nu funcționează după regula „mai multe conexiuni înseamnă întotdeauna mai bine”.
Pentru o anumită sarcină, o activitate mai bine organizată poate presupune și eliminarea unor interacțiuni redundante dintre rețele.
Autorii studiului compară acest fenomen cu adaptările observate în unele cercetări după antrenarea memoriei de lucru.
Ei descriu schimbările drept o posibilă creștere a „eficienței și adaptabilității neuronale”, prin reducerea interacțiunilor inutile dintre rețele.
Interpretarea rămâne însă preliminară.
Partea cu scanările cerebrale trebuie privită cu multă prudență
Există o limitare importantă.
Doar 14 persoane au participat la analiza prin imagistică cerebrală.
Acest număr este prea mic pentru a trage concluzii ferme despre modul în care pasta de tomate modifică funcționarea creierului la populația generală.
În plus, analiza imagistică a folosit un prag statistic mai permisiv decât corecția mai strictă planificată inițial.
Cu alte cuvinte, modificările observate pe scanări sunt interesante, dar au mai degrabă rolul de a genera o ipoteză pentru studii viitoare decât de a demonstra că pasta de tomate „remodelează creierul”.
Nivelul de licopen din sânge a crescut puternic
Un lucru a fost mult mai clar.
După dieta cu pastă de tomate, concentrația de licopen din sânge a crescut considerabil.
Licopenul este pigmentul care oferă roșiilor culoarea roșie intensă.
Face parte din familia carotenoidelor și are proprietăți antioxidante.
Un detaliu care îl face deosebit de interesant pentru cercetările neurologice este capacitatea sa de a traversa bariera hemato-encefalică, ceea ce înseamnă că poate ajunge în țesuturile sistemului nervos central.
Cercetătorii investighează dacă proprietățile antioxidante și antiinflamatoare ale licopenului ar putea limita anumite procese implicate în îmbătrânirea cerebrală.
A crescut și o proteină implicată în sănătatea creierului
După consumul de roșii, cercetătorii au observat și o creștere aflată la limita semnificației statistice a unei proteine numite BDNF – brain-derived neurotrophic factor.
BDNF contribuie la supraviețuirea neuronilor, formarea conexiunilor nervoase și plasticitatea cerebrală.
Este implicată în procese precum învățarea și memoria.
Autorii consideră că asocierea dintre creșterea licopenului, modificarea BDNF și schimbările observate în rețelele cerebrale ar putea reflecta același proces biologic.
Totuși, creșterea BDNF nu a fost suficient de clară statistic pentru a fi considerată o dovadă solidă.
De ce licopenul îi interesează pe cercetători
Licopenul este unul dintre cei mai cercetați compuși din roșii.
Studiile experimentale i-au atribuit proprietăți antioxidante și antiinflamatoare, iar nivelurile mai mari au fost asociate în unele cercetări observaționale cu o probabilitate mai mică a anumitor boli cardiovasculare, hepatice și cancere.
Asemenea asocieri nu demonstrează însă că licopenul este cauza protecției.
Persoanele care consumă multe fructe și legume pot avea, de exemplu, și alte obiceiuri care le influențează sănătatea.
Noul studiu este interesant tocmai pentru că nu s-a limitat la observarea obiceiurilor alimentare, ci a modificat intenționat dieta participanților.
Pasta de tomate poate furniza mai mult licopen utilizabil decât roșiile crude
Există și un motiv pentru care cercetătorii au ales pasta de tomate, nu doar roșiile proaspete.
Gătirea roșiilor modifică structura alimentului și poate face licopenul mai ușor de absorbit de organism. Căldura descompune pereții celulari ai plantei și eliberează o parte mai mare din acest carotenoid.
În plus, pasta de tomate este mult mai concentrată decât o roșie proaspătă. O cantitate relativ mică poate furniza astfel o doză importantă de licopen.
Absorbția acestuia este favorizată și atunci când roșiile sunt consumate împreună cu o sursă de grăsimi, deoarece licopenul este un compus liposolubil.
Asta explică de ce preparate simple precum sosul de roșii cu puțin ulei de măsline pot furniza licopen într-o formă ușor accesibilă organismului.
Noul studiu publicat în Antioxidants nu a comparat însă direct pasta de tomate cu roșiile crude și, prin urmare, nu poate spune că una dintre variante este „mai bună pentru creier”.
Nu știm dacă efectul a fost produs exclusiv de licopen
Chiar dacă nivelul licopenului din sânge a crescut odată cu consumul de pastă de tomate, cercetătorii nu pot afirma că licopenul singur a produs schimbările observate.
Roșiile conțin o combinație de compuși bioactivi, printre care:
- alte carotenoide;
- vitamina C;
- vitamina E;
- polifenoli;
- minerale și alte substanțe antioxidante.
Este posibil ca efectele să rezulte din interacțiunea mai multor componente ale alimentului.
Pentru a demonstra că licopenul este direct responsabil, ar fi necesare studii în care un grup primește licopen izolat, altul pastă de tomate, iar altul placebo, în condiții atent controlate.
Studiul actual arată, mai simplu, că intervenția cu pastă de tomate a fost urmată de anumite schimbări cognitive și cerebrale.
Nu este primul studiu care găsește un posibil efect asupra memoriei
Rezultatele sunt în aceeași direcție cu unele cercetări anterioare.
Într-un studiu pilot efectuat la persoane mai în vârstă, un aliment pe bază de pudră de tomate bogată în carotenoide a fost asociat, după opt săptămâni, cu îmbunătățiri ale vitezei de procesare, atenției și memoriei de lucru.
Un alt studiu crossover, desfășurat timp de cinci săptămâni, a testat o băutură care conținea fructe de pădure și pudră de tomate. Participanții au obținut rezultate mai bune la anumite teste de memorie de lucru, dar nu și la toate măsurătorile cognitive.
Aceste studii sunt însă mici și nu permit încă recomandarea tomatelor drept „tratament” pentru memorie.
Ele oferă mai degrabă un motiv pentru ca ipoteza să fie testată în grupuri mai mari și pe perioade mai lungi.
Studiul are o limitare importantă: participanții știau ce mănâncă
Experimentul nu a fost orb.
Atât participanții, cât și cercetătorii știau când era urmată dieta cu pastă de tomate și când era urmată dieta cu puțin licopen.
Acest lucru poate influența rezultatele testelor cognitive.
De exemplu, o persoană care știe că participă la etapa „activă” a unui studiu poate fi mai motivată, se poate concentra mai bine sau se poate aștepta să obțină rezultate superioare.
Este așa-numitul efect de așteptare, iar autorii recunosc că nu îl pot exclude complet.
În cazul analizelor de sânge și al scanărilor cerebrale, această problemă este mai puțin directă, dar rămâne relevantă pentru interpretarea performanțelor la testele cognitive.
Doar 14 persoane au făcut scanările cerebrale
O altă limitare este dimensiunea foarte mică a subgrupului de imagistică.
Din cei 42 de participanți, numai 14 au fost incluși în analiza conectivității cerebrale.
Pentru studii de neuroimagistică, acesta este un eșantion mic.
În plus, autorii au raportat anumite diferențe folosind un prag statistic mai permisiv decât corecția mai strictă pe care o aveau inițial în plan.
Acest lucru crește riscul ca unele dintre diferențele observate să fie rezultatul întâmplării.
Prin urmare, scanările nu demonstrează că 35 de grame de pastă de tomate pe zi „reconfigurează” creierul.
CITEȘTE ȘI: Superalimentul care oferă o cantitate mare de fibre și proteine: Ajută la controlul glicemiei
Ele indică un semnal interesant, care trebuie verificat într-un studiu mult mai mare.
Ce înseamnă, de fapt, „creierul arăta diferit”
Formularea poate fi ușor interpretată greșit.
Cercetătorii nu au descoperit că participanții aveau un creier mai mare, mai multe celule nervoase sau modificări structurale vizibile după trei luni.
Diferențele au apărut la nivelul conectivității funcționale, măsurată prin RMN funcțional.
Această metodă urmărește modul în care activitatea diferitelor regiuni cerebrale fluctuează și se sincronizează în timp.
Așadar, „creierul arăta diferit la scanare” înseamnă că anumite rețele prezentau un tipar diferit de comunicare, nu că anatomia creierului s-a modificat vizibil.
35 de grame nu înseamnă un borcan de pastă de tomate
Cantitatea utilizată în studiu a fost de 35 de grame pe zi.
Este o cantitate relativ mică, aproximativ două linguri generoase, în funcție de densitatea produsului.
Nu există însă dovezi că aceasta este „doza optimă” pentru creier.
Cercetătorii au ales această cantitate pentru experiment, iar rezultatul nu permite stabilirea unei relații de tipul „cu cât mănânci mai multă pastă de tomate, cu atât memoria devine mai bună”.
De asemenea, produsele comerciale diferă prin concentrație, cantitatea de sare, zahăr adăugat și alte ingrediente.
Pentru cine dorește să consume mai multe tomate, contează întregul model alimentar, nu atingerea zilnică a unui număr exact de grame.
Pasta de tomate nu previne demența pe baza acestui studiu
Rezultatele sunt interesante inclusiv în contextul cercetărilor despre îmbătrânirea creierului, dar studiul nu a urmărit persoane cu Alzheimer sau alte forme de demență.
Participanții erau adulți sănătoși de vârstă mijlocie.
Experimentul a durat numai trei luni.
Nu se știe dacă diferențele observate:
- se păstrează după oprirea consumului;
- cresc dacă intervenția continuă mai mult;
- au efect asupra riscului de demență;
- produc modificări relevante clinic pe termen lung.
De aceea, pasta de tomate nu poate fi prezentată ca metodă demonstrată de prevenire a Alzheimerului.
De ce rezultatul este totuși interesant
Studiile nutriționale asupra funcției cerebrale au o dificultate majoră: de cele mai multe ori, cercetătorii observă ce mănâncă oamenii și încearcă apoi să lege dieta de sănătatea lor.
În acest caz, cercetătorii au intervenit direct asupra alimentației și au folosit același participant atât în etapa cu tomate, cât și în cea cu aport scăzut de licopen.
Mai mult, schimbările cognitive au fost însoțite de două semnale biologice: creșterea clară a licopenului din sânge și posibile modificări ale conectivității cerebrale.
Acest lucru nu demonstrează mecanismul, dar face rezultatul suficient de interesant pentru studii mai mari.
Autorii consideră că datele oferă primele indicii clinice că aportul de tomate ar putea susține funcția cognitivă și ar putea modifica modul în care funcționează anumite rețele cerebrale.
