SANATATE

Armă împotriva AVC: Medicamentul banal care previne cheagurile de sânge la persoanele cu boli de inimă

bucurestifm.ro

Un studiu la care au participat mii de pacienți cu boli de inimă concluzionează că aspirina în doză mică și cea în doză obișnuită par la fel de sigure și eficiente pentru prevenirea problemelor cardiace și a accidentelor vasculare cerebrale (AVC) la acest grup de populație.

Aspirina ajută la prevenirea formării cheagurilor de sânge la persoanele cu boli de inimă. Atenție, însă, aceste medicament nu le este recomandat persoanelor sănătoase care nu au dezvoltat încă boli de inimă, deoarece le crește riscul de sângerare.

Beneficiile aspirinei sunt clare, totuși, pentru persoanele care au avut deja un atac de cord, o intervenție chirurgicală de bypass sau artere care necesită un stent, potrivit doc.ro.

Aspirina în doză mică și cea în doză normală pot preveni evenimentele cardiace la bolnavii de inimă

Nu se știe care este cea mai indicată doză de aspirină, așa că un studiu publicat în New England Journal of Medicine a urmărit să le compare într-un cadru din lumea reală. Astfel, aproximativ 15.000 de persoane au primit invitații de a se alătura prin e-mail sau apel telefonic la acest studiu.

Doritorii s-au înscris pe un site web unde au revenit la fiecare trei până la șase luni pentru urmărire. O rețea de centre de sănătate participante a furnizat informații medicale despre participanți din dosarele lor electronice și din cererile de asigurare.

Participanții au fost repartizați aleatoriu să ia aspirină în doză mică sau în doză regulată, cumpărată de la farmacie fără prescripție. Aproape toți luau aspirină înainte de începerea studiului și 85% erau deja pe doză mică. După aproximativ doi ani, aproximativ 7% dintre persoanele din fiecare grup au decedat sau au fost internate în spital pentru un atac de cord sau un accident vascular cerebral.

Rezultatele de siguranță au fost, de asemenea, similare – mai puțin de 1% au avut sângerări majore care au necesitat spitalizare și o transfuzie.

CITEȘTE ȘI: ”Aspirina naturală”: Planta care previne colesterolul și calmează durerile reumatice

Aproape 41% dintre cei desemnați să ia doza mai mare au trecut la un moment dat la doză mică și această rată ridicată ar fi putut ascunde o adevărată diferență în materie de siguranță sau de eficacitate, potrivit oamenilor de știință. Lucrarea oferă, însă, informații valoroase, mai spun aceștia.

Concluzia cercetătorilor este că, în cazul în care există pacienți care iau aspirină în doză mică, a rămâne pe doza respectivă în loc să o schimbe este alegerea corectă. Oamenii care se simt bine cu 325 de mg în prezent ar putea dori să continue acest lucru și ar trebui să discute cu medicii lor dacă au nelămuriri. Pentru pacienții noi, în general, se recomandă începerea terapiei cu aspirină în doză mică.

Cercetătorii spun că trebuie să se țină cont de faptul că aspirina este un medicament și că, deși este vândută fără prescripție medicală, pacienții nu ar trebui să ia singuri decizii cu privire la utilizarea acesteia. Adică, dacă medicul le-a prescris o anumită doză, nu trebuie să o modifice fără acordul acestuia și nici nu trebuie să oprească tratamentul decât dacă medicul le indică acest lucru.

De ce se recomandă aspirina în doză mică?

Aspirina în doză mică ajută la prevenirea atacurilor de cord și a accidentelor vasculare cerebrale la persoanele cu risc crescut de apariție a acestor evenimente cu potențial fatal.

Medicul poate recomanda administrarea unei doze mici zilnice de aspirină dacă pacientul a avut un AVC sau un atac de cord pentru a scădea riscul de un al doilea. Sau, dacă pacientul are un risc crescut de infarct pentru că a suferit o intervenție chirurgicală la inimă sau dacă are dureri în piept cauzate de boli de inimă (angină pectorală). Și copiii sunt tratați uneori cu aspirină în doză mică, după o intervenție chirurgicală pe cord sau pentru a trata o afecțiune rară numită boala Kawasaki.

Aspirină în doză mică înseamnă 75 mg o dată pe zi, deși uneori doza poate fi mai mare.

Cel mai bine este să fie luată cu alimente, astfel încât să nu fie deranjantă pentru stomac. Trebuie reținut că administrarea de aspirină în doză mică nu este sigură pentru toată lumea, de aceea e necesar să fie luată doar la recomandarea medicului.

Majoritatea persoanelor în vârstă de 16 ani sau peste pot lua în condiții de siguranță aspirină în doză mică, dacă medicul le recomandă. Aspirina nu trebuie administrată unui copil mai mic de 16 ani (există o posibilă legătură între aspirină și sindromul Reye la copii), cu excepția cazului în care medicul îi prescrie în mod special.

Aspirina în doză mică poate fi sub formă de comprimate standard, care se înghit întregi cu apă, comprimate solubile, care trebuie dizolvate într-un pahar cu apă sau comprimate acoperite enteric, care se înghit întregi cu apă. Acestea din urmă au o acoperire specială, ceea ce înseamnă că pot fi mai blânde pentru stomac. Nu trebuie mestecate și nici zdrobite. Dacă pacientul ia și remedii pentru indigestie, e bine să și le administreze cu cel puțin două ore înainte sau după ce ia aspirina.

Dacă pacientul uită să ia o doză de aspirină, aceasta trebuie luată imediat ce își amintește

Dacă nu își amintește până a doua zi, se va sări peste doza uitată, deci nu trebuie luată o doză dublă pentru a o compensa pe cea uitată. Dacă persoana uită frecvent să își ia dozele, e bine să-și seteze o alarmă pe telefon.

CITEȘTE ȘI: Aspirină sau ibuprofen? Care este diferenţa şi când trebuie luate

Ca toate medicamentele, și aspirina în doză mică poate avea reacții adverse. Efectele secundare frecvente ale aspirinei apar la mai mult de 1 din 100 de persoane și sunt indigestie ușoară și sângerare care apare mai repede decât în mod normal – deoarece aspirina subțiază sângele. Concret, este posibil ca pacientul să aibă sângerări nazale și să se învinețească mai ușor sau, dacă se taie când gătește, de exemplu, poate dura mai mult decât în mod normal până se oprește sângerarea.

În cazuri rare, unele persoane au reacții adverse grave după ce au luat aspirină în doză mică

Trebuie sunat imediat medicul dacă pacientului i se înroșește pielea și îi apar vezicule cu coajă, dacă tușește cu sânge sau urinează cu sânge, dacă apar vărsături, dacă i se îngălbenește pielea sau albul ochilor, dacă apar dureri de articulații la nivelul mâinilor și picioarelor sau dacă i se umflă mâinile și picioarele.

Comentarii: