A venit toamna și odată cu ea gospodinele se gândesc la ce conserve să pună la păstrat în cămară pentru la iarnă. Însă nu tot timpul reușim să păstrăm borcanele ca la carte și preparatele ajung să se strice.
Cristi Mărgărit, consultant în nutriție și fitness, oferă câteva sfaturi utile doamnelor care pun legumele la conservat, dar și celor care fac de an de an gemuri și dulcețuri.
”Când punem conserve acasă trebuie să respectăm regulile de igienă, să spălăm borcanele, să le dezinfectezi prin căldură, legumele să fie curate și astfel nu avem nevoie de conservanți. Așa ne țin ani de zile. Conservele la borcan pot fi consumate și după mulți ani. Când vorbim de vegetale nu este un risc atât de mare. La carne trebuie să avem mare grijă pentru că poate fi fatală, mai ales dacă este capacul umflat. Mare atenție!
În cazul murăturilor avem cele două variante cele în sare sau în oțet și cele puse cu sare sunt mai sănătoase. Acolo este o fermentație lactică și termenul de valabilitate este nelimitat, adică nu cred că trăim noi suficient de mult cât să ajungă să nu mai fie comestibile. Acidifierea oprește dezvoltarea bacteriilor. Acidul lactic se produce prin fermentație, deci conservarea este naturală și va ține” a explicat expertul, potrivit clicksanatate.ro.
CITEȘTE ȘI: Murăturile perfecte: Reţeta delicioasă de castraveţi muraţi bulgăreşti
Așadar cele mai sănătoase murături sunt cele preparate în casă, din apă și sare neiodată, păstrate în vase de sticlă. Este recomandat ca murăturile cu oțet să fie consumate cât mai rar, deoarece doar murăturile cu sare conțin acizi lactici. Fiecare tip de murături este indicată unei afecțiuni. De exemplu, castraveții au proprietatea de a scădea colesterolul, conopida are rolul de a încetini procesul de îmbătrânire, iar roșiile verzi combat virusurile.
Întăresc sistemul imunitar
Întrucât au probiotice, murăturile sunt benefice pentru persoanele care fie se confruntă cu dezechilibrul florei intestinale şi cu imunitate scăzută, fie după un aport de medicamente antiinflamatoare sau antibiotice.
De asemenea, sunt indicate celor cărora li se administrează chimioterapie sau radioterapie. Dar doar murăturile preparate în saramură au un conţinut bogat în probiotice, spre deosebire de castraveţii muraţi vara.
Împiedică acumularea de grăsimi în sânge
În cazul persoanelor care suferă de dislipidemii (creşterea colesterolului de tip LDL şi a trigliceridelor în sânge), datorită conţinutului de fibre, murăturile pot reprezenta un adaos preţios în timpul meselor.
Fibrele din conținutul lor stimulează digestia după o masă cu un conţinut mai crescut în carbohidraţi, precum mesele celor care ţin post, sau mai crescut de grăsimi, precum mesele festive.
Sunt bogate în antioxidanți
În afară de pierderea de vitamine hidrosolubile (B şi C), marea majoritate a antioxidanţilor conţinuţi iniţial de legumele murate precum antocianii din varză roşie, carotenoizii din morcovi sau gogoşari, licopenul din gogonele sunt disponibile în produsele preparate decât în produsele crude.
Deci iarna putem folosi murăturile în locul legumelor proaspete şi putem compensa lipsa vitaminelor hidrosolubile printr-un aport variat de fructe proaspete.
CITEȘTE ȘI: Sfaturi de neratat ale medicilor: Ce trebuie să ştii înainte de a mânca murături
Previn cârceii
Zeama de varză sau lichidul în care au fost preparate alte murături sunt recomandate persoanelor care fac cârcei în timpul activităţilor fizice.
Fie că sunt generați sau nu de transpirația excesivă necompensată prin hidratare corectă, fie că sunt generaţi de exerciții executate incorect, studiile demonstrează că zeama de murături este eficientă în cam 60% din cazurile de cârcei asociaţi activității fizice.
