Unele alimente au puterea de a proteja organismul de apariţia bolilor. Sunt cunoscute şi ca funcţionale, iar despre ele vorbeşte dr. Alexandru Popa, medic specialist diabet, nutriţie şi boli metabolice.
Sunt considerate „funcţionale” acele alimente care conţin o componentă bioactivă nutritivă (vitamine, minerale, proteine etc) sau non-nutritivă (fibre prebiotice, polifenoli etc), care influenţează în bine funcţionarea organismului, protejează împotriva apariţiei bolilor, previn deficitele nutriţionale şi pot ajuta la creşterea şi dezvoltarea normală a copiilor, potrivit clicksanatate.ro.
Conceptul de „aliment funcţional” a fost introdus în jurul anului 1980 în Japonia, când guvernul a început să aprobe şi să promoveze alimente cu beneficii dovedite în vederea îmbunătăţirii sănătaţii populaţiei, precum şi pentru a încerca să observe beneficiile acestora.
CITEȘTE ȘI: Postul și sănătatea: Cum te ajută să previi cancerul și alte boli
Alimentele funcţionale se împart în 2 mari categorii:
Alimente convenţionale (nemodificate);
- fructe: fructe de pădure, mere, pere, portocale, banane etc;
- fructe oleaginoase: nuci, caju, migdale, alune, fistic etc;
- seminţe: chia, dovleac, floarea-soarelui, in, susan etc;
- legume: broccoli, spanac, kale, conopidă, roşii etc;
- boabe: fasole boabe, linte, năut, mazăre etc;
- cereale integrale: ovăz, orz, secară, couscous etc;
- peşte: somon, sardine, cod, macrou etc;
- alimente fermentate: kefir, kombucha etc;
- condimente: turmeric, ghimbir, scorţişoară etc;
- băuturi: cafea, ceai verde etc.
Alimente îmbogăţite (modificate), conţin adaosuri de vitamine şi minerale:
- suc de portocale îmbogăţit cu calciu;
- alimente fermentate;
- cereale îmbogăţite: anumite tipuri de pâine, paste;
- iaurt îmbogăţit cu probiotice;
- lapte vegetal îmbogăţit cu vitamine.
Pentru a putea beneficia de întregul rol funcţional, este recomandat ca alimentele să fie consumate în forma lor integrală. Cu cât un produs este mai procesat, cu atât poate pierde din vitaminele, mineralele sau fibrele care îl fac a fi un aliment funcţional. De exemplu, pâinea integrală este făcută din tot bobul de grâu, incluzând tărâţa, germenii şi miezul (endospermul), comparativ cu pâinea albă, care este făcută doar din miez. În cazul celei de-a doua, se pierd fibrele şi micronutrienţii continuţi de tărâţe şi germeni.
Ce conţin şi ce protecţie oferă
- afine: conţin flavonoizi, vitaminele C şi K, mangan, fibre alimentare. Menţin sănătatea metabolică, cerebrală şi cardiovasculară, şi pot reduce riscul de cancer;
- somon şi alţi peşti graşi: conţin acizi graşi nesaturaţi Omega-3. Ajută la menţinerea sănătăţii creierului, ochilor şi a sistemului cardiovascular;
- roşii: conţin licopen, betacaroten, vitaminele A şi C, potasiu. Ajută la menţinerea sănătăţii cardiovasculare şi reduc riscul de cancer, în special de laringe şi prostată;
- cereale integrale: conţin flavonoide, vitamina E, vitamine din grupul B-urilor, seleniu, mangan, fibre alimentare. Contribuie la menţinerea sănătăţii metabolice şi a intestinelor;
- kefir: conţine peptide bioactive, calciu, probiotice şi proteine. Ajută la reglarea digestiei, menţin sănătatea tubului digestiv, precum şi a sistemului imun şi a celui cardiovascular
Au roluri multiple
Pot preveni deficienţele nutriţionale
Atât alimentele funcţionale convenţionale, cât şi cele îmbogăţite ajută la menţinerea unei concentraţii optime de vitamine şi minerale, asigurând o cantitate de micronutrienţi suficientă pentru a preveni anumite deficite. De exemplu, folosirea sării îmbogăţite cu iod a dus la o scădere masivă a incidentei guşei endemice, o afecţiune cauzată de deficitul de iod.
Protejează împotriva apariţiei bolilor
Multe alimente funcţionale sunt bogate în antioxidanţi, molecule care neutralizează elemente dăunătoare cunoscute sub numele de radicali liberi. Astfel, previn apariţia leziunilor la nivel celular, precum şi diferite afecţiuni cronice cum ar fi diabetul zaharat, cancere sau boli de inimă. Unele alimente funcţionale sunt bogate în acizi graşi Omega-3 (peştele gras), aceştia având rol antiinflamator şi îmbunătăţind funcţiile cerebrale şi sistemul cardiovascular. De asemnea, alimentele bogate în fibre îmbunătăţesc nivelul glicemiei, previn apariţia diabetului, a obezităţii şi a afecţiunilor cardiovasculare.
Contribuie la creşterea şi dezvoltarea armonioasă a copiilor
Cerealele şi anumite tipuri de făină îmbogăţită conţin vitamine din grupul B-urilor, cum ar fi acidul folic, care previne apariţia defectelor de tub neural în viaţa intrauterină. Un rol important în creştere şi dezvoltare îl au acizii graşi Omega-3, fierul, zincul, calciul şi vitamina B12.
Cum să le consumi mai des zilnic
Include cât mai multe alimente de origine vegetală în meniu
Majoritatea fructelor, legumelor şi leguminoaselor conţin o cantitate importantă de vitamine, minerale, fibre şi antioxidanţi. Totuşi, fiecare plantă are anumite microelemente aşa că, pentru a beneficia de cât mai multe, este bine să consumi o varietate cât se poate de mare de vegetale.
Alege fructe şi legume de culori diferite
În combinaţiile culinare pe care le faci, încearcă să foloseşti cât mai multe vegetale de culori diferite, întrucât culoarea este cel mai la îndemână indicator al varietăţii elementelor benefice din acel produs.
CITEȘTE ȘI: Semnale pe care ți le dă organismul: Cum te anunță că ai nevoie de grăsimi sănătoase
Mănâncă variat, în general
Chiar dacă vegetalele reprezintă piatra de temelie a unei diete sănătoase, nici celelalte alimente (lactatele, carnea, peştele, cerealele, brânzeturile) nu trebuie ignorate. Şi ele conţin micronutrienţi, fibre, probiotice, sau sunt îmbogăţite, prin urmare este bine să ai o dietă cât mai diversificată, astfel încât să beneficiezi cât mai mult de componenta funcţională a alimentelor.
Pregăteşte alimentele în mai multe moduri
Varietatea modului de a găti aceste produse este aproape la fel de importantă ca cea a alegerii lor, întrucât anumite microelemente sunt mai bine absorbite dacă sunt preparate la temperaturi înalte. De exemplu, vitamina C este degradată la temperaturi crescute, în timp ce vitamina A este mai biodisponibilă în produsele preparate termic.
Redu cantitatea de produse procesate (dulciuri, biscuiţi, alimente tip fast-food, sucuri etc)
Aceste alimente sunt foarte sărace în fibre, vitamine şi minerale, şi conţin mult zahăr adăugat, sare şi grăsimi saturate, care nu sunt benefice organismului, crescând riscul de apariţie a bolilor metabolice: obezitate, diabet zaharat, hipertensiune arterială, dislipidemie, gută, afecţiuni cardiovasculare etc.
