Anevrism: Boala care lovește fără niciun avertisment – Cum să-l recunoști. Anevrismul este adesea asimptomatic, dar extrem de periculos. Află simptomele timpurii, semnele de ruptură și când este necesară intervenția medicală de urgență.
Anevrismul reprezintă o dilatare anormală a unui vas de sânge cauzată de slăbirea peretelui vascular. Cel mai frecvent apare la nivelul creierului (anevrism cerebral) sau al aortei (anevrism aortic), însă poate afecta orice arteră importantă din organism.
Pericolul major constă în faptul că multe anevrisme evoluează fără simptome, fiind descoperite întâmplător, până în momentul în care se rup sau încep să exercite presiune asupra structurilor din jur, potrivit.
Ce este un anevrism și de ce este atât de periculos
Un anevrism apare atunci când peretele unei artere se subțiază și se bombează sub presiunea sângelui. Această zonă slăbită poate rămâne stabilă o perioadă îndelungată, dar poate crește progresiv. Pe măsură ce dimensiunea crește, riscul de fisurare (scurgere de sânge) sau ruptură completă crește semnificativ, scrie Health.
CITEȘTE ȘI: Anevrismul cerebral, pericol mortal. Care sunt simptomele care trebuie să vă trimită de urgență la doctor
Ruptura unui anevrism duce la hemoragii interne severe, care pot provoca:
- accident vascular cerebral
- șoc hemoragic
- leziuni neurologice permanente
- deces subit
Din acest motiv, recunoașterea simptomelor și intervenția rapidă sunt esențiale.
Simptomele anevrismului. Cum se manifestă
1. Anevrism cerebral (intracranian)
Majoritatea anevrismelor cerebrale mici nu produc simptome. Totuși, atunci când cresc sau se rup, apar manifestări dramatice:
Simptome ale anevrismului cerebral nerupt:
- dureri de cap persistente sau neobișnuite
- vedere încețoșată sau dublă
- durere oculară sau în spatele ochilor
- dilatarea pupilei
- amorțeală sau slăbiciune pe o parte a feței
- dificultăți de concentrare
Simptome ale anevrismului cerebral rupt:
- durere de cap bruscă și extrem de intensă („cea mai puternică durere de cap din viață”)
- greață și vărsături severe
- rigiditate a gâtului
- sensibilitate accentuată la lumină
- pierderea cunoștinței
- convulsii
- confuzie sau comă
Ruptura unui anevrism cerebral constituie o urgență medicală absolută.
2. Anevrism aortic (abdominal sau toracic)
Anevrismul aortic este cunoscut drept „ucigașul tăcut”, deoarece poate evolua ani întregi fără simptome.
Simptome posibile înainte de ruptură:
durere surdă, persistentă în abdomen, spate sau piept
senzație de pulsație abdominală
disconfort lombar inexplicabil
Simptomele anevrismului aortic rupt:
- durere violentă, bruscă, în abdomen, spate sau piept
- scădere bruscă a tensiunii arteriale
- puls rapid și slab
- amețeală sau leșin
- transpirații reci și paloare
Fără intervenție rapidă, ruptura anevrismului aortic este adesea fatală.
Când simptomele indică o urgență medicală
Solicită imediat ajutor medical dacă apare oricare dintre următoarele situații:
- durere de cap severă apărută brusc
- dureri intense în piept, abdomen sau spate fără cauză clară
- tulburări de vorbire sau vedere
- slăbiciune bruscă a membrelor
- pierderea cunoștinței
Intervenția rapidă poate face diferența dintre viață și moarte.
Diagnosticarea anevrismului
Pentru identificarea unui anevrism, medicii pot recomanda:
- tomografie computerizată (CT)
- rezonanță magnetică (RMN)
- angiografie
- ecografie abdominală (pentru anevrismul de aortă)
Screeningul este recomandat mai ales persoanelor cu factori de risc.
Factori de risc și prevenție
Printre principalii factori de risc se numără:
- hipertensiunea arterială
- fumatul
- colesterolul crescut
- vârsta peste 60 de ani
- istoricul familial de anevrism
- boli genetice ale țesutului conjunctiv
CITEȘTE ȘI: 10 tipuri de dureri care NU trebuie ignorate: Pot ascunde boli grave
Măsuri de prevenție:
- controlul tensiunii arteriale
- renunțarea la fumat
- alimentație echilibrată
- monitorizarea medicală periodică
Anevrismul este o afecțiune gravă, adesea lipsită de simptome până în stadii avansate. Informarea corectă, recunoașterea semnelor de alarmă și prezentarea rapidă la medic pot salva vieți. Screeningul și prevenția joacă un rol esențial în reducerea riscului de complicații majore.
