SANATATE

Bolile pulmonare: Cum se aude respirația când plămânii sunt bolnavi

Te-ai întrebat vreodată ce poate auzi un medic atunci când te ascultă cu stetoscopul? Un doctor român a vorbit despre sunetul groaznic al unei boli pulmonare, care este la fel de gravă precum cancerul. Este vorba de fibroza pulmonară idiopatică.

Fibroza pulmonară idiopatică este o boală extrem de gravă, iar potrivit medicilor, afecţiunea este la fel de gravă precum cancerul, iar cauzele încă sunt necunoscute.

„La 5 ani de la diagnostic, doar cancerul pancreatic și cancerul pulmonar au o supraviețuire mai mică decât fibroza pulmonară idiopatică! Este o boală gravă, iar în România sunt aproximativ 4.000 de pacienţi cu această afecţiune severă,, a explicat doctorul Marius Geantă, potrivit doctorulzilei.ro.

Potrivit specialistului, fibroza pulmomară idiopatică este una dintre bolile care se pot auzi cu stetoscopul, însă, suntetul este infiorător!

„Sunetul aduce cu cel dat de desprinderea bruscă a celor două suprafețe ale unui velcro-arici. Dispneea, tusea seacă și degetele hipocratice (în “sticlă de ceas”) sunt semnele principale ale fibrozei pulmonare idiopatice.. De multe ori acest zgomot este confundat cu alte suferințe pulmonare și cardiace, care duc la o întârziere a diagnosticului de până la 2 ani. Timp în care, în medie, pacientul cu FPI ajunge la cel puțin 3 medici, fără a i se pune diagnosticul corect,, mai spune doctor Geantă.

CITEȘTE ȘI: Testul care te ajută să îți dai seama dacă suferi de o boală la plămâni: Implică degetele

Boală la plămâni simptome. Cum se manifestă FPI?

De obicei pacienții acuză o lipsă de aer ce apare la eforturi pe care anterior le făceau fără probleme, și care se accentuează progresiv de-a lungul mai multor luni de zile. De obicei pacienții nu au nici un simptom în repaus.

Unii pacienți de plâng și de o tuse seacă persistentă, de febră sau dureri ale articulațiilor. FPI afectează doar plămânii, nu și alte organe ale corpului.

Cum se pune diagnosticul de FPI?

Este important să vă prezentați la medicul pneumolog, care vă va recomanda o serie de investigații, necesare pentru precizarea diagnosticului, pentru evaluarea severității bolii, dar și pentru excluderea altor boli care pot da manifestări asemănătoare (boli de inimă, infecții pulmonare, cancere).

FPI, ca și alte boli din grupul pneumopatiilor interstițiale difuze (PID) sunt rare și dificil de diagnosticat, prin urmare este important să vă adresați unui centru de pneumologie cu experiență și posibilități de diagnostic ale acestor boli.

Cum se tratează FPI?

FPI este o boală dificil de tratat, reprezentând în prezent subiectul a numeroase cercetări în toată lumea. Nici unul din medicamentele cunoscute până în prezent nu au vindecat boala.

Corticosteroizii

Corticosteroizii (prednisonul) s-au folosit foarte mult pentru tratamentul tuturor bolilor interstițiale pulmonare (PID), dar în ultimii ani s-a dovedit că în FPI NU sunt folositori. De aceea, diagnosticul FPI trebuie pus cu cât mai multă acuratețe, pentru a nu administra inutil un tratament care va aduce doar efecte adverse și nici un beneficiu.

Pirfenidona

Pirfenidona (Esbriet, Pirfenex) este un medicament cu acțiune antifibrozantă acceptat de curând în Europa pentru tratamentul FPI (nu și al altor PID). Se administrează doar la indicația medicului, în doze mari și pe perioade îndelungate (ani de zile). Pirfenidona nu este eficientă la toți pacienții. Efectul său benefic este de stopare a dezvoltării fibrozei pulmonare și de ameliorare a toleranței la efort. Este mai eficient la pacienții cu forme ușoare și moderate de boală (cu reducere ușoară a capacității vitale și a DLCO).

Pirfenidona poate da reacții adverse digestive (greață, scaune diareice) sau creșterea sensibilității pielii la soare și apariția unor răni pe pielea expusă la soare.

Acetilcisteina

Acetilcisteina este un medicament antioxidant, folosit frecvent pentru tratamentul tusei productive. La pacienții cu FPI poate fi eficace în doză mare și pe timp îndelungat.

Reducerea acidității stomacului cu medicamente folosite de obicei în tratamentul ulcerului (omeprazol, pantoprazol – Omez, Controloc) este de folos ca tratament adjuvant al FPI.

Oxigenul.

La pacienții cu FPI care dezvoltă insuficiență respiratorie (reducerea oxigenului în sânge, măsurată prin scăderea saturației sub 90%) este necesară suplimentarea oxigenului în aerul inspirat.

Oxigenul nu tratează plămânii, ci compensează lipsa de oxigen din sânge pe care o provoacă boala pulmonară. Lipsa oxigenului în sânge duce la suferința tuturor organelor din corp: inimă, creier, mușchi, ficat etc. Administrarea oxigenului pe termen lung îmbunătățește starea generală a pacienților, toleranța la efort, calitatea vieții lor, le prelungește viața și previne unele complicații.

Oxigenul se administrează la domiciliu, pe termen lung, cu ajutorul unor aparate electrice numite concentratoare de oxigen. Acestea aspiră aer din cameră, îl filtrează și produc un aer cu concentrație de 95% de oxigen. Concentratoarele de oxigen nu sunt periculoase (totuși oxigenul nu trebuie să intre în contact cu uleiul!), au durată de funcționare foarte lungă și pot fi închiriate de la firme specializate; chiria este parțial compensată de Casa de Asigurări de Sănătate în baza recomandării medicului specialist.

CITEȘTE ȘI: Cum poți să reduci daunele produse la nivelul plămânilor: Plantele care te ajută să îi menții sănătoși

Oxigenul trebuie folosit zilnic, timp de 15-18 ore pe zi, la debit mic (2-2,5 litri/minut). Se recomandă ca pacientul să doarmă toată noaptea cu oxigen și să-l folosească în timpul zilei când citește, privește la televizor, mănâncă, are oaspeți, dar mai ales când face exerciții fizice. Există concentratoare de oxigen portabile, cu acumulatori sau alimentate la bateria mașinii, care pot fi folosite și în afara casei.

Oxigenul nu creează dependență; noi cu toții suntem dependenți de oxigen. Suplimentarea oxigenului este indispensabilă celor ai căror plămâni nu reușesc să aducă suficient oxigen necesar întregului corp.

Reabilitarea respiratorie reprezintă un program de exerciții fizice, recomandate de medicul specializat în reabilitare, menite să mențină forța musculaturii și să crească toleranța la efort. Programele de reabilitare sunt adaptate fiecărui pacient în parte, durează 6-8 săptămâni și îmbuăatățesc calitatea vieții pacientului. Se recomadă ca exercițiile să fie făcute cu administrare simultană de oxigen.

Transplantul pulmonar

Pacienții cu FPI cu evoluție nefavorabilă în ciuda tratamentului pot să aibă nevoie de transplant pulmonar. În prezent, nu se face transplant pulmonar în România ci doar în clinici din străinătate. Evaluarea înainte de transplant presupune o serie de investigații complexe (cateterism cardiac, dozări de virusuri în sânge, teste genetice etc). După acceptarea pacientului pe lista de așteptare poate trece o perioadă de luni sau ani până la găsirea unui donator compatibil. După transplant este necesar un tratament imunosupresor permanent (pentru evitarea respingerii de către corp a plămânilor transplantați) și o reevaluare complexă periodică.

Comentarii: