SANATATE

Ce legătură este între COVID-19 și ”sindromul inimii frânte”/ STUDIU

meredithcorp.io

Un studiu publicat recent arată o creștere semnificativă a „sindromului inimii frânte”, cunoscut în termeni medicali drept cardiomiopatia Takotsubo sau cardiomiopatia indusă de stres, la două spitale din Ohio, Statele Unite ale Americii (SUA), printre unii pacienți care nu au fost diagnosticați cu noul coronavirus. Asta sugerează că stresorii fizici, sociali și economici din cauza pandemiei au un efect fizic important.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat, în ianuarie 2020, COVID-19, cauzat de coronavirusul sindromului respirator acut sever 2 (SARS-CoV-2), o pandemie globală. Efectul COVID-19 s-a extins dincolo de sănătate, având influențe sociale, economice și culturale semnificative. Efectele globale ale noului coronavirus au fost asociate cu creșterea stresului și a anxietății la nivel mondial.

Creșetere a cardiomiopatiei indusă de stres

Recent, oamenii de știință au raportat o creștere a cardiomiopatiei indusă de stres, cunoscută și sub denumirea de sindrom Takotsubo, la nivel mondial în timpul pandemiei de COVID-19, potrivit doc.ro. Această observație necesită investigații suplimentare, pentru a descoperi un mecanism patogen plauzibil asociat cu COVID-19 care determină apariția cardiomiopatiei asemănătoare cu sindromul Takotsubo versus o adevărată creștere a incidenței sale din cauza stresului psihologic, social și economic asociat cu carantina impusă, lipsa interacțiunii sociale, regulile stricte de distanțare fizică și consecințele sale economice în viața oamenilor.

CITEȘTE ȘI: Palpitatii, dureri în piept, oboseală? Vezi când e cazul să faci electrocardiograma și cum se interpretează

Cardiomiopatia indusă de stres apare atunci când mușchii inimii slăbesc, ceea ce duce la durere în piept și lipsa respirației. Se manifestă ca un atac de cord, dar este declanșată de evenimente stresante, nu de blocaje în fluxul sangvin. Sindromul Takotsubo este o boală cardiacă, care a fost considerată inițial o afecțiune benignă. Recent, s-a demonstrat că acesta poate fi asociat cu complicații clinice severe, inclusiv decesul, și că prevalența sa este probabil subestimată. Totuși, de obicei, pacienții se recuperează în câteva zile sau săptămâni.

Cercetătorii de la Clinica Cleveland au studiat pacienții din două spitale cu probleme cardiace care au fost tratați în primăvara acestui an și au comparat datele cu informațiile prelevate de la bolnavii cu probleme similare din ultimii doi ani. Pacienții din timpul pandemiei de COVID-19 au avut un risc de două ori mai mare să se confrunte cu sindromul inimii frânte, potrivit studiului 2, care a fost publicat recent în revista medicală „JAMA Network Open”.

Ce indică rezultatele studiului

Pacienții care s-au prezentat la spital în timpul pandemiei de COVID-19, între 1 martie și 30 aprilie 2020, au fost comparați cu patru grupuri de control ale pacienților cu sindrom coronarian acut care s-au prezentat la aceleași spitale anterior pandemiei, în perioade diferite de timp: martie-aprilie 2018, ianuarie-februarie 2019, martie-aprilie 2019 și ianuarie-februarie 2020. Datele au fost analizate în luna mai 2020.

Studiul a analizat 1.914 pacienți, inclusiv un eșantion de peste 250 de pacienți internați în lunile martie și aprilie 2020. Pacienții au fost împărțiți în cinci grupe, în funcție de data prezentării lor la spital, în raport cu pandemia de COVID-19.

Printre cei 1.914 pacienți cu sindromul coronarian acut, 1.656 de pacienți aveau vârsta medie de 67 de ani; 1.094 [66,1%] dintre ei erau bărbați, care s-au prezentat la spital în perioada pre-COVID-19 (390 pacienți în martie-aprilie 2018, 309 pacienți în ianuarie-februarie 2019, 679 pacienți în martie-aprilie 2019 și 278 pacienți în ianuarie-februarie 2020). Prin comparație, în timpul pandemiei de COVID-19 (adică în lunile martie-aprilie 2020) s-au prezentat la spital 258 pacienți, cu vârsta medie de 67 de ani. Dintre aceștia, 175 [67,8%] erau bărbați.

S-a înregistrat o creștere semnificativă a incidenței cardiomiopatiei indusă de stres în timpul pandemiei COVID-19, la un număr de 20 de pacienți (proporție de incidență, 7,8%), comparativ cu datele colectate de dinainte de pandemie.

Toți pacienții incluși în studiu, în timpul pandemiei COVID-19, au avut rezultate negative ale testului de reacție în lanț în timp real a polimerazei de tip revers-transcriptază (real-time reverse-transcription polymerase chain reaction, rRT-PCR) pentru identificarea ARN-ului viral. Pacienții cu cardiomiopatie indusă de stres în timpul pandemiei COVID-19 au avut o perioadă mai lungă de internare comparativ cu cei spitalizați în perioada prepandemică.

Studiul a concluzionat că numărul mare de persoane diagnosticate cu sindromul inimii frânte a fost probabil legat de stresul psihologic, social și economic cauzat de pandemia COVID-19, care a impus carantină, lipsa interacțiunii sociale, reguli stricte de distanțare fizică și consecințele economice în viața oamenilor.

Asocierea dintre cardiomiopatia indusă de stres și creșterea nivelului de stres și de anxietate a fost stabilită de mult timp. Stresul psihologic, social și economic care însoțește pandemia de COVID-19, mai degrabă decât infecția virală și sechelele infecției cu SARS-CoV-2, sunt mai probabil, factori asociați cu creșterea numărului de cazuri de sindromul inimii frânte, susțin cercetătorii.

Medicul cardiolog, dr. Ankur Kalra, care a condus studiul publicat recent spune că numărul pacienților diagnosticați cu sindromul inimii frânte a crescut din cauza stresului creat de pandemiei de COVID-19.

Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat în luna mai că impactul pandemiei asupra sănătății mintale a oamenilor trebuie să fie o preocupare constantă a specialiștilor. Noul studiu nu a găsit nicio schimbare semnificativă a ratei mortalității între pacienții prepandemici și cei care au fost internați în martie și aprilie a acestui an, au spus cercetătorii.

CITEȘTE ȘI: Ce se întâmplă în organismul tău când TE DESPARȚI de cineva drag /STUDIU

Limitele cercetării

Există câteva limitări ale acestui mic studiu de cercetare. Oamenii de știință au examinat doar pacienții din nord-estul statului Ohio, SUA, și au spus că este nevoie de mai multe studii pentru a determina dacă aceste descoperiri se aplică și în alte părți ale Statelor Unite ale Americii.

În plus, cercetătorii au studiat doar pacienții care au fost supuși unei coronarografii (cateterizare cardiacă), o procedură minim invazivă, efectuată, de regulă, pentru a depista eventualele blocaje în arterele inimii. Faptul că au fost incluși în studiu doar acest tip de pacienți ar putea duce la prejudecăți în eșantion, deoarece au fost excluși din cercetare pacienții mai în vârstă și mai bolnavi, deoarece aceștia sunt mai puțin susceptibili să suporte o cateterizare cardiacă.

De altfel, noua cercetare nu a examinat dacă a existat vreo legătură între sindromul inimii frânte și stresul de a fi diagnosticat cu noul coronavirus SARS-CoV-2 sau vizitarea unei rude care suferă de COVID-19.

Comentarii: