Ce se întâmplă cu organismul atunci când ne stresăm. Atunci când ne confruntăm cu situații stresante, organismul nostru activează mecanisme care ne ajută să facem față problemei. Dar ce schimbări au loc în corpul nostru, adică cum ne pregătește creierul corpul pentru a face față unei situații stresante?
Stresul ca stare declanșează o reacție în lanț care implică sistemele nervos și endocrin. Ca urmare, organismul nostru începe să sintetizeze hormoni de stres. Această reacție a organismului este menită să ne protejeze de un pericol potențial, unde hormonii de stres joacă un rol cheie.
Ce se întâmplă cu organismul atunci când ne stresăm
Fiziologul american Walter Bradford Cannon a fost unul dintre pionierii în domeniul cercetării stresului. El a observat diverse modificări fiziologice care apar în organism în timpul unei stări de stres. Ca urmare a cercetărilor sale, Cannon a introdus termenul homeostazie – echilibru fiziologic și se referă la menținerea stabilității mediului intern al organismului.
CITEȘTE ȘI: Obiceiul care reduce stresul și anxietatea: Este ușor de pus în practică și durează doar 8 secunde
Dacă orice factor, fizic sau psihologic, perturbă echilibrul intern, atunci organismul intră într-o stare de stres. Stresul reprezintă orice modificare a mediului intern sau extern care necesită ca organismul nostru să se adapteze ca răspuns la situația stresantă.
Cei mai importanți hormoni de stres
Atunci când organismul este stresat, hipotalamusul inițiază o cascadă de reacții care duce la eliberarea hormonilor de stres, cum ar fi adrenalina și cortizolul. Acești doi hormoni transmit mesaje către organele țintă prin fluxul sanguin, astfel încât organismul să poată răspunde în mod adecvat la schimbările din mediul înconjurător. Eliberarea hormonilor de stres este modul natural al organismului de a ne pregăti pentru un potențial pericol.
Cortizolul este un hormon corticosteroid produs de cortexul suprarenale, care face parte din glandele suprarenale. Acesta este adesea numit „hormonul maestru al stresului”, deoarece nivelurile sale cresc în perioadele de stres și anxietate. Acesta crește tensiunea arterială și glicemia și scade imunitatea. Diferite forme sintetice de cortizol sunt utilizate pentru tratarea diferitelor boli.
Adrenalina este un hormon și un neurotransmițător care este implicat în reglarea funcțiilor viscerale (de exemplu, respirația). Acesta aparține grupului de catecolamine. Are roluri multiple în organism: creșterea proceselor metabolice (în special la frig sau efort fizic), îngustarea vaselor de sânge periferice și a organelor interne (vasoconstricție), lărgirea vaselor de sânge din inimă și bronhiole (vasodilatație), creșterea nivelului de zahăr din sânge (hiperglicemie) și creșterea tensiunii arteriale.
Reacția „luptă sau fugi”.
În 1915, Balter Cannon a fost primul care a descris reacția „luptă sau fugi” a organismului. În timpul cercetărilor sale, el a fost preocupat în primul rând de funcționarea sistemului digestiv, care este sub controlul părții parasimpatice a sistemului nervos autonom (vegetativ).
Cannon a ajuns la concluzia că acest sistem încetinește în situații stresante, deoarece nu este esențial pentru supraviețuire. Pe de altă parte, el a observat că, în perioadele de stres, sistemul nervos simpatic este activat cu o eliberare bruscă de hormoni care pregătesc organismul să rămână și să facă față amenințării sau să fugă într-un loc sigur.
CITEȘTE ȘI: Cum să faci față stresului ca să nu ajungi în burnout: Sfaturile neurologului Vlad Ciurea
Organismul poate rămâne într-o stare de stres timp de până la 60 de minute după ce pericolul a trecut. Atunci când sistemul nervos parasimpatic este reactivat, organismul revine la starea în care se afla înainte de stres.
Sistemul cardiovascular încetinește, tensiunea arterială scade, iar sistemul digestiv continuă să funcționeze normal. Această stare se numește „odihnă și digestie”. Cannon a explicat că răspunsul „luptă sau fugi” este un mecanism înnăscut care ne permite să facem față unei situații stresante și să depășim amenințarea percepută.
