SANATATE

Cum să eviţi diabetul, deși ai fost diagnosticat cu prediabet – Contează ce tip de prediabet ai făcut/ STUDIU

Foto: Pinterest.com

Prediabetul nu este la fel pentru toată lumea. Cercetătorii au descoperit că există șase subtipuri distincte, care diferă în ceea ce privește dezvoltarea bolii, riscul de diabet și dezvoltarea bolilor secundare.

Ce este prediabetul?

Prediabetul este o afecțiune în care nivelul zahărului din sânge este mai mare decât în mod normal, dar nu suficient de mare pentru ca persoana să fie diagnosticată cu diabet de tip 2. Potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenția Bolilor (CDC), mai mult de 80% dintre pacienții cu prediabet nu știu că au această problemă. Prediabetul crește riscul de a face diabet de tip 2, boli de inimă și accident vascular cerebral.

În cazul unei persoane cu prediabet, celulele corpului nu răspund normal la insulină. Pancreasul produce mai multă insulină pentru a încerca să răspundă celulelor, dar nu poate ține pasul, așa că zahărul din sânge crește. O persoană poate fi prediabetică timp de ani întregi, fără simptome clare, potrivit doc.ro. Din acest motiv, prediabetul poate rămâne nedetectat până când apar probleme grave de sănătate, cum ar fi diabetul de tip 2. Dacă ai factori de risc pentru prediabet, e bine să îți măsori glicemia regulat. Acești factori sunt:

  • Kilogramele în plus;
  • Vârsta de 45 de ani sau peste;
  • Un părinte, un frate sau o soră cu diabet zaharat de tip 2;
  • Activitate fizică mai redusă de de 3 ori pe săptămână;În cazul femeilor, antecedente de diabet gestațional (diabet în timpul sarcinii), nașterea unui copil care a cântărit mai mult de 4 kg sau prezența sindromului ovarelor polichistice.

CITEȘTE ȘI: Nutriționistul Mihaela Bilic recomandă: Alimentele minune pentru organism când ai hipertensiune, diabet sau colesterol

Cunoașterea tipului de prediabet ar putea preveni instalarea diabetului

Noua clasificare a tipurilor de prediabet, apărută într-un studiu realizat de Institutul pentru Cercetarea Diabetului și Bolilor Metabolice (IDM) al Helmholtz Zentrum München de la Universitatea din Tübingen, poate ajuta în viitor la prevenirea manifestării diabetului sau dezvoltarea complicațiilor acestei boli.

Se poate spune că diabetul este o adevărată pandemie, deoarece este tot mai răspândit la nivel mondial. Din 1980, numărul persoanelor cu diabet a crescut de patru ori la nivel mondial, iar tendința este de creștere, un motiv fiind prevalența mare a obezității. Însă diabetul de tip 2 nu se dezvoltă de pe o zi la alta, oamenii trecând printr-o etapă preliminară diabetului, în care nivelul glicemiei este deja crescut, și anume prediabetul.

Pentru persoanele cu prediabet nu a fost posibil până acum să se prevadă dacă chiar vor dezvolta boala și vor fi expuse riscului de complicații grave, cum ar fi insuficiența renală, sau dacă ar avea doar niveluri de glucoză din sânge ușor mai ridicate, dar fără risc semnificativ, spun autorii studiului.

O astfel de distincție este, însă, importantă pentru prevenirea țintită a bolii metabolice și, astfel, pentru contracararea pandemiei de diabet. Folosind analiza cluster la persoanele cu prediabet, cercetătorii germani au descoperit șase subtipuri distincte de prediabet, cu risc diferite de a dezvolta boala.

O clasificare diferențiată a prediabetului și diabetului face posibilă o prevenire mai eficientă și o terapie individualizată și timpurie a diabetului și a bolilor secundare acestuia, într-un mod adaptat la dezvoltarea bolii.

Cum se diferențiază cele șase tipuri de prediabet?

Grupul de cercetare a efectuat studii detaliate despre metabolismul persoanelor cu prediabet care încă sunt considerate sănătoase. Persoanele testate proveneau din alte două cercetări germane. În ultimii 25 de ani, acestea au trecut în mod repetat prin examinări clinice, teste chimice de laborator, imagistică prin rezonanță magnetică și teste genetice.

Pe baza parametrilor metabolici cheie, cum ar fi nivelul glicemiei, grăsimea de la nivelul ficatului, distribuția grăsimii corporale, nivelul lipidelor din sânge și riscul genetic, cercetătorii au reușit să identifice șase subtipuri de prediabet.

Trei dintre aceste grupuri (grupurile 1, 2 și 4) se caracterizează printr-un risc scăzut de diabet. Participanții la studiu din grupurile 1 și 2 erau sănătoși. Principalii membri ai grupului cu numărul 2 erau persoane slabe, cu un risc extrem de scăzut de a dezvolta complicații. Grupul cu numărul 4 era format din persoane supraponderale, al căror metabolism era încă relativ sănătos.

Cele trei subtipuri rămase (grupurile 3, 5 și 6) au fost asociate cu un risc crescut de diabet și / sau boli secundare. Persoanele care aparțineau subtipului 3 produceau prea puțină insulină și aveau un risc ridicat de a dezvolta diabet. Persoanele din grupul 5 sufereau de ficat gras și, deci, aveau un risc foarte mare de diabet, deoarece corpul lor era rezistent la efectul insulinei de scădere a glicemiei. În subtipul 6, deteriorarea rinichilor apărea chiar înainte de diagnosticarea diabetului. În acest grup, riscul de mortalitate era deosebit de mare.

Oamenii de știință s-au întrebat apoi dacă această clasificare în șase subtipuri de prediabet poate fi confirmată și în alte cohorte. Pentru a investiga acest lucru, cercetătorii au extins analiza pentru a include aproape 7000 de subiecți din Cohorta Whitehall II din Londra și acolo, de asemenea, au identificat cele șase subtipuri de prediabet.

În ceea ce privește demersurile științifice viitoare, cercetătorii spun că vor căuta, în studii prospective, ca mai întâi să stabilească în ce măsură noile descoperiri sunt aplicabile pentru clasificarea fiecărui individ într-un anumit grup de risc. În acest caz, persoanele cu un profil de risc ridicat ar putea fi identificate din timp și ar putea primi tratament specific.

CITEȘTE ȘI: Primele semne ale diabetului se pot vedea pe piele: La ce să fii atent

Ce poate face o persoană diagnosticată cu prediabet?

Pentru o persoană supraponderală diagnosticată cu prediabet, riscul poate fi redus prin pierderea unui număr relativ mic de kilograme (4-6 kg) și adoptarea unui program regulat de activitate fizică. Dieta zilnică ar trebui bazată pe legume, fructe care conțin puțin zahăr și proteine slabe. Mișcarea efectuată regulat înseamnă cel puțin 150 de minute pe săptămână de mers rapid sau o activitate similară (mers cu bicicleta fără ca persoana să se forțeze prea tare, badminton, dat cu aspiratorul) adică doar 30 de minute pe zi, cinci zile pe săptămână.

Și stresul poate contribui la această problemă de sănătate, așa că persoanele prediabetice care suferă de stres cronic trebuie să ceară sfatul medicului. Stresul poate fi gestionat prin diverse metode: pentru unele persoane funcționează exercițiile de respirație, meditația sau yoga, pentru altele sunt utile mai degrabă sporturile individuale sau în echipă. Primul pas este, însă, identificarea corectă a surselor de stres și apoi gestionarea problemei.

Comentarii: