Cum să scazi instantaneu tensiunea arterială: Acest mic truc, ușor de practicat, îți va protejeza inima. Respirația este ceva ce facem involuntar, așa că probabil nu este ceva la care te gândești prea mult. Dar respirația conștientă poate fi o modalitate puternică de a-ți susține atât sănătatea mentală, cât și cea fizică.
Ce este respirația în cutie și cum susține sănătatea inimii?
Dr. Louise Spadaro, cardiolog la Spitalul și Centrul de Cardiologie St. Francis, explică că respirația în cutie se realizează prin inhalarea timp de patru secunde, reținerea respirației timp de patru secunde, expirarea timp de patru secunde, reținerea respirației timp de patru secunde și repetarea până când ai făcut-o timp de trei minute. Ea spune că se face adesea după o situație stresantă și este utilizată pentru a ajuta la revenirea respirației la ritmul normal.
Dr. Ijeoma Eleazou, cardiolog la Centrul Medical Southwestern al Universității din Texas, explică că respirația în cutie implică sistemul nervos parasimpatic, care este răspunsul de relaxare al organismului.
CITEȘTE ȘI: Legătura dintre apa de gură cu alcool și tensiunea arterială: Ce spune un medic cardiolog
În acord cu dr. Spadaro, ea explică că, atunci când sistemul nervos parasimpatic este activat, acesta încetinește ritmul cardiac, scade tensiunea arterială și îmbunătățește variabilitatea ritmului cardiac, care, potrivit ei, sunt indicatori ai unei mai bune reglări cardiovasculare, în special în condiții de stres.
Controlul asupra respirației
„Premisa este că vei încetini respirația, vei prelua controlul asupra respirației, vei elibera tensiunea și vei reduce stresul, ceea ce este benefic pentru sănătatea inimii. Exercițiile de respirație profundă favorizează schimbul complet de gaze, ceea ce înseamnă că inspiri mai mult oxigen și expiri mai mult dioxid de carbon, ceea ce este benefic pentru inimă și plămâni”, explică dr. Mohammad Shirazi, cardiolog.
Oricine poate încerca respirația în cutie, iar dr. Shirazi spune că este o tehnică pe care o folosește acasă.
„Ca tată a șase copii, folosesc adesea această tehnică cu copiii mei când sunt într-o stare emoțională puternică. Le spun: «Haideți să facem niște exerciții de respirație profundă și de numărat», iar acest lucru ajută cu adevărat la calmarea situației, permițându-ne să avem conversații calme”, spune el.
De ce stresul este dăunător pentru inimă
A avea strategii eficiente de gestionare a stresului, indiferent dacă implică respirația în cutie sau nu, este crucial pentru sănătatea inimii.
„Stresul ridicat este dăunător pentru inimă în mai multe moduri. Dacă vă aflați într-o stare constantă de stres, veți avea inflamații în organism, tensiune arterială crescută, glicemie crescută și niveluri mai ridicate de colesterol. Toate acestea cresc factorii de risc pentru bolile de inimă”, explică dr. Shirazi. În acest moment, cercetările științifice arată că atât stresul pe termen scurt, cât și stresul cronic cresc riscul de boli de inimă.
Stresul cronic poate fi deosebit de dăunător. „Stresul cronic menține organismul într-o stare constantă de tensiune fiziologică, crescând nivelul de cortizol și al altor hormoni de stres. Acest lucru poate declanșa inflamații, crește tensiunea arterială și duce la acumularea de plăci în artere.”
Risc crescut de ateroscleroză
„De fapt, studiul nostru recent a arătat că persoanele cu un stres cumulativ mai mare au un risc semnificativ crescut atât de ateroscleroză, cât și de boli cardiovasculare în general – chiar și după ajustarea factorilor de risc tradiționali”, spune dr. Eleazou.
Dr. Spadaro subliniază că stresul prelungit poate duce adesea la obiceiuri nesănătoase, cum ar fi supraalimentarea, consumul crescut de alcool, fumatul, mai puțină mișcare și somn de proastă calitate – toate acestea putând afecta negativ inima.
Toți cei trei cardiologi spun că sentimentul de stres sau anxietate afectează modul în care o persoană respiră, chiar fără să-și dea seama. Când cineva este anxios, este probabil să respire superficial în loc să respire profund și complet. În timp, acest lucru poate fi dăunător atât pentru inimă, cât și pentru creier.
Repirația superficială
„Când respirăm superficial, plămânii nu se extind complet, iar acest lucru poate duce la o oxigenare mai puțin eficientă a sângelui, ceea ce duce la o frecvență cardiacă mai mare și, potențial, la creșterea tensiunii arteriale”, spune dr. Spadaro.
Când respirația superficială devine un obicei, aceasta înseamnă și că mai puțin oxigen este transportat la creier, ceea ce poate afecta negativ funcția cognitivă. „Adesea nu acordăm atenție respirației noastre în timpul zilei, dar conștientizarea acesteia poate fi foarte utilă atunci când suntem stresați și, în general”, spune dr. Spadaro.
Așadar, data viitoare când sunteți stresați, încercați respirația în cutie. Este una dintre cele mai ușoare și mai eficiente metode de a vă menține sănătatea mentală și fizică.
