Două suplimente alimentare, ieftine, pot îmbunătăți memoria în doar 3 luni. Este vorba despre două fibre prebiotice: inulina și fructooligozaharidele, cunoscute și ca FOS.
Rezultatele vin dintr-un studiu randomizat pe gemeni, publicat în Nature Communications, care a analizat dacă modificarea microbiomului intestinal poate influența funcția musculară și cogniția la adulți de peste 60 de ani. Cercetarea a fost realizată de o echipă de la King’s College London și a inclus 36 de perechi de gemeni.
După trei luni, participanții care au primit suplimentul prebiotic au avut rezultate mai bune la un test cognitiv, inclusiv la o probă de memorie folosită în cercetare pentru identificarea timpurie a riscului de Alzheimer. În același timp, suplimentarea a fost asociată cu modificări ale microbiomului intestinal, în special cu o creștere a bacteriilor benefice din genul Bifidobacterium.
Totuși, concluzia trebuie citită cu prudență. Studiul nu arată că aceste suplimente tratează demența sau opresc declinul cognitiv. Arată că o intervenție simplă asupra microbiomului intestinal ar putea influența unele scoruri cognitive la persoanele vârstnice, într-un interval scurt.
Ce sunt inulina și FOS
Inulina și fructooligozaharidele sunt fibre prebiotice. Spre deosebire de probiotice, care conțin bacterii vii, prebioticele sunt compuși care hrănesc bacteriile benefice deja existente în intestin.
CITEȘTE ȘI: De ce nu e bine să stai prea mult timp jos: Cum afectează acest lucru pierderea memoriei
Inulina se găsește în mod natural în rădăcina de cicoare, anghinare, ceapă, usturoi, praz, sparanghel și banane mai puțin coapte. FOS sunt carbohidrați vegetali care pot fi folosiți și ca îndulcitori cu valoare calorică redusă.
Aceste fibre nu sunt digerate complet în intestinul subțire. Ajung în colon, unde sunt fermentate de bacteriile intestinale. În urma acestui proces se formează acizi grași cu lanț scurt, compuși care pot influența inflamația, metabolismul și comunicarea dintre intestin și creier.
Cum a fost făcut studiul
Studiul a inclus 72 de persoane, adică 36 de perechi de gemeni, toate cu vârsta de cel puțin 60 de ani. Designul cu gemeni este important, pentru că ajută cercetătorii să reducă influența diferențelor genetice și a unor factori de mediu.
În fiecare pereche, un geamăn a primit suplimentul prebiotic, iar celălalt a primit placebo. Nici participanții, nici cercetătorii nu știau cine primește suplimentul activ și cine primește placebo, ceea ce face studiul mai riguros.
Toți participanții au primit și suplimentare cu aminoacizi cu lanț ramificat, plus recomandări de exerciții de rezistență. Cercetătorii au urmărit atât funcția musculară, cât și performanța cognitivă și modificările microbiomului intestinal.
Studiul a fost desfășurat la distanță, prin vizite video, chestionare online, teste cognitive online și trimiterea prin poștă a echipamentelor și probelor biologice. Autorii au subliniat că acest tip de design poate ajuta la includerea persoanelor vârstnice în studii clinice, fără deplasări frecvente.
Ce s-a schimbat după 12 săptămâni
Rezultatul principal al studiului era legat de funcția musculară, măsurată prin timpul necesar pentru ridicarea repetată de pe scaun. Aici, suplimentul prebiotic nu a produs o diferență semnificativă față de placebo.
Partea interesantă a venit din rezultatele cognitive. Grupul care a primit prebiotice a avut o îmbunătățire semnificativă a scorului cognitiv față de grupul placebo. În plus, la testul de memorie numit paired associates learning, participanții din grupul prebiotic au făcut mai puține erori.
Autorii studiului notează că această probă are relevanță clinică, fiind folosită în cercetare pentru detectarea timpurie a unor modificări asociate cu riscul de Alzheimer.
Asta nu înseamnă că suplimentele „previn Alzheimerul”. Înseamnă că, în acest grup mic de persoane vârstnice, fibrele prebiotice au fost asociate cu rezultate mai bune la unele teste de memorie după trei luni.
Ce s-a întâmplat în microbiom
Pe lângă testele cognitive, cercetătorii au analizat probele de scaun ale participanților. Suplimentarea cu inulină și FOS a schimbat compoziția microbiomului intestinal.
Una dintre modificările principale a fost creșterea bacteriilor din genul Bifidobacterium. Aceste bacterii sunt considerate benefice și au fost studiate pentru rolul lor în sănătatea intestinală, imunitate și, tot mai mult, în comunicarea dintre intestin și creier.
Interesul pentru această direcție vine din așa-numita axă intestin-creier, un sistem de comunicare între microbiom, sistemul imunitar, nervul vag, metabolism și sistemul nervos central.
Pe scurt, intestinul nu este doar un organ digestiv. Bacteriile din intestin pot produce compuși care influențează inflamația, bariera intestinală, semnalele nervoase și anumite procese metabolice cu impact asupra creierului.
De ce studiile pe gemeni sunt importante
Studiile pe gemeni sunt valoroase pentru că permit comparații mai curate între persoane cu profil genetic foarte apropiat. Dacă unul dintre gemeni primește intervenția, iar celălalt placebo, diferențele observate pot fi atribuite mai ușor intervenției, nu doar geneticii.
King’s College London are unul dintre cele mai mari registre de gemeni adulți din Regatul Unit, ceea ce a permis acest tip de cercetare.
Chiar și așa, studiul a fost mic. Au fost doar 72 de participanți, iar efectele trebuie confirmate în grupuri mai mari și pe perioade mai lungi. Un rezultat promițător într-un studiu mic nu este suficient pentru recomandări medicale ferme.
De ce este cercetarea interesantă pentru demență
Demența nu are o singură cauză, iar declinul cognitiv este influențat de vârstă, genetică, boli vasculare, diabet, somn, inflamație, alimentație, activitate fizică și mulți alți factori.
În ultimii ani, cercetătorii au început să acorde mai multă atenție legăturii dintre microbiom și creier. Unele studii pe animale au arătat că modificarea bacteriilor intestinale poate influența comportamentul, inflamația și performanța cognitivă. Studiile la oameni sunt însă mai greu de interpretat.
Rezultatele publicate în Nature Communications au fost suficient de interesante încât să inspire noi cercetări clinice. Un exemplu este trialul PRECODE, lansat în Olanda, care investighează efectele unor fibre alimentare asupra microbiomului și sănătății creierului la adulți vârstnici cu suspiciune de declin cognitiv.
Acest studiu analizează trei tipuri de fibre: inulină din cicoare, dextrină rezistentă și polizaharide din alge marine, comparate cu placebo. Rezultatele sunt așteptate după finalizarea trialului.
Nu sunt suplimente miraculoase
Este tentant să transformi rezultatul într-o promisiune simplă: „iei fibre și îți îmbunătățești memoria”. Realitatea este mai nuanțată.
Studiul a fost mic, a durat 12 săptămâni și a analizat o populație specifică: gemeni de peste 60 de ani. În plus, toți participanții au primit și aminoacizi cu lanț ramificat și recomandări de exerciții, ceea ce face mai greu de separat complet efectul suplimentului prebiotic de restul intervenției.
Cercetătorii au observat o îmbunătățire a scorurilor cognitive, dar nu au demonstrat că aceste suplimente previn demența, tratează boala Alzheimer sau opresc declinul cognitiv pe termen lung.
De aceea, mesajul corect este: inulina și FOS pot fi o direcție promițătoare pentru susținerea microbiomului și, posibil, a sănătății cognitive, dar dovezile nu sunt suficiente pentru a le considera tratament neurologic.
Cine ar putea fi atent la aceste suplimente
Pentru adulții în vârstă care au o alimentație săracă în fibre, creșterea aportului de fibre poate fi utilă pentru sănătatea intestinală, tranzit, glicemie, colesterol și sațietate. Dacă aceste efecte se pot extinde și asupra creierului, cercetările viitoare vor clarifica.
Totuși, suplimentele cu inulină sau FOS nu sunt potrivite pentru toată lumea. Ele pot provoca balonare, gaze, crampe sau disconfort abdominal, mai ales dacă sunt introduse brusc sau în doze mari.
Persoanele cu sindrom de intestin iritabil, sensibilitate la FODMAP, boli inflamatorii intestinale active, intervenții digestive recente sau probleme digestive importante ar trebui să discute cu medicul înainte de a le folosi.
Și persoanele cu diabet, boli renale, tratamente multiple sau fragilitate importantă ar trebui să ceară sfatul medicului înainte de suplimentare, chiar dacă produsele sunt disponibile fără rețetă.
Fibrele din alimente rămân prima alegere
Suplimentele pot fi utile în unele situații, dar baza ar trebui să rămână alimentația. Fibrele prebiotice se găsesc în multe alimente obișnuite: ceapă, usturoi, praz, sparanghel, anghinare, cicoare, ovăz, leguminoase, banane mai puțin coapte, mere și cereale integrale.
O dietă bogată în fibre hrănește microbiomul mai divers decât un singur supliment. În plus, alimentele aduc vitamine, minerale, polifenoli și proteine, nu doar fibre izolate.
Pentru creier, alimentația nu acționează singură. Contează și somnul, activitatea fizică, tensiunea arterială, glicemia, auzul, socializarea, tratamentul depresiei, evitarea fumatului și reducerea alcoolului.
Suplimentele prebiotice pot fi o piesă mică dintr-un puzzle mai mare, nu soluția completă.
Cum se introduc fără disconfort
Dacă medicul nu vede o problemă și o persoană decide să încerce fibre prebiotice, regula este să înceapă cu o doză mică. Creșterea bruscă poate produce balonare și gaze.
Este mai bine ca suplimentul să fie introdus treptat, cu suficientă apă și cu atenție la toleranța digestivă. Dacă apar dureri abdominale puternice, diaree persistentă sau agravarea simptomelor digestive, suplimentul trebuie oprit și discutat cu medicul.
Nu este recomandat ca persoanele în vârstă să înceapă mai multe suplimente simultan. Dacă apar reacții adverse, devine greu de înțeles ce le-a provocat.
Ce urmează
Următorul pas este confirmarea rezultatelor în studii mai mari, cu participanți diferiți și perioade mai lungi. Cercetătorii vor să afle dacă efectele asupra memoriei se mențin, dacă apar și la persoane cu declin cognitiv ușor și dacă modificările microbiomului sunt cauza reală a îmbunătățirilor cognitive.
Trialul PRECODE poate aduce răspunsuri importante, pentru că investighează mai multe fibre și urmărește atât microbiomul, cât și funcția cognitivă și modificările cerebrale.
Până atunci, rezultatul studiului pe gemeni este interesant, dar nu definitiv.
Concluzie
Un studiu pe 36 de perechi de gemeni de peste 60 de ani a arătat că suplimentarea zilnică timp de 12 săptămâni cu două fibre prebiotice, inulină și FOS, a fost asociată cu scoruri cognitive mai bune și cu creșterea bacteriilor benefice Bifidobacterium în intestin.
Rezultatele susțin ideea că microbiomul intestinal poate influența sănătatea creierului, inclusiv memoria, dar nu demonstrează că suplimentele previn sau tratează demența.
Pentru moment, cea mai sigură concluzie este că fibrele prebiotice sunt o direcție promițătoare și accesibilă, dar trebuie privite ca parte dintr-un stil de viață care protejează creierul: alimentație bogată în fibre, mișcare, somn bun, controlul tensiunii și glicemiei și monitorizare medicală atunci când apar probleme de memorie.
