SANATATE

Gestul, pe care mulți dintre noi îl facem în timpul somnului, ce poate duce la micșorarea creierului

Foto: drweil.com

Gestul pe care mulți dintre noi îl facem în timpul somnului poate duce la micșorarea creierului. Apneea în somn, o afecțiune caracterizată de oprirea respirației pe timpul nopții și de sforăitul puternic afectează grav creierul, atrag atenția specialiștii.

Apneea în somn este o tulburare de somn care implică oprirea repetată a respirației în timpul somnului, ceea ce poate duce la un nivel scăzut de oxigen. Studiile arată că apneea în somn poate crește riscul de declin cognitiv și demență.

Cercetările arată, de asemenea, că apneea în somn poate exacerba acumularea de proteine beta-amiloid în creier – un semn distinctiv al bolii Alzheimer. Cu toate acestea, studiile au produs rezultate mixte privind modul în care apneea în somn afectează volumul creierului în lobul temporal medial (MTL), care joacă un rol cheie în memoria episodică și este, de obicei, atrofiat în boala Alzheimer.

CITEȘTE ȘI: Te trezeşti noaptea şi nu te poţi mişca? Cât de gravă e paralizia în timpul somnului şi cum se poate preveni

Obținerea mai multor informații asupra modului în care apneea în somn afectează volumul creierului este crucială pentru a înțelege mai multe despre afecțiune și căile posibile de tratament.

Recent, cercetătorii au investigat legătura dintre severitatea apneei în somn, nivelul proteinelor beta-amiloide și volumul creierului la adulții în vârstă asimptomatici din punct de vedere cognitiv.

Ei au descoperit că apneea în somn este legată de atrofia lobului temporal medial la adulții cu acumulare de beta-amiloid și că apneea în somn poate crește riscul de afectare a memoriei în timp.

Studiul a fost publicat în Neurology.

Gestul pe care mulți dintre noi îl facem în timpul somnului poate duce la micșorarea creierului

Pentru studiu, cercetătorii au recrutat 122 de persoane asimptotice din punct de vedere cognitiv, cu o vârstă medie de 69 de ani.

Pentru început, participanții au fost supuși unui test de memorie, unei examinări de somn peste noapte la domiciliu și testelor imagistice ale creierului, inclusiv o scanare RMN și o scanare PET cu amiloid. Testele de memorie au fost repetate 21 de luni mai târziu.

Cercetătorii au remarcat că dintre participanți, 33 au avut gena ApoE4 – un factor de risc genetic pentru boala Alzheimer – și 26 au fost pozitivi pentru amiloid la momentul inițial.

Participanții cu amiloid pozitiv au avut mai multe șanse să fie mai în vârstă și purtători de ApoE4, deși nu diferă de participanții amiloid negativ în ceea ce privește sexul, nivelul de educație, performanța memoriei, volumele lobului temporal medial și datele despre somn.

În cele din urmă, cercetătorii au descoperit că apneea în somn a fost legată un volum mai scăzut al lobului temporal medial la participanții care au fost amiloid pozitivi, dar nu și la cei care au fost amiloid negativi.

Cercetătorii au scris că acest lucru sugerează că unele persoane pot fi mai vulnerabile la efectele adverse ale apneei în somn decât altele.

Ei au mai descoperit că volumele mai mici ale hipocampului la începutul studiului au fost legate de performanțe mai slabe ale memoriei episodice la urmărire.

În special, ei au observat că femeile cu niveluri semnificative de acumulare de amiloid au fost deosebit de vulnerabile la efectele adverse ale apneei în somn, în timp ce bărbații au fost mai puțin afectați.

Constatările au rămas neschimbate după controlul pentru vârstă, educație și starea ApoE4.

CITEȘTE ȘI: Câte ore de somn pe noapte cresc colesterolul: Ce spun oamenii de știință

Gestul pe care mulți dintre noi îl facem în timpul somnului: Efectele adverse ale apneei de somn

Dr. Howard Pratt, psihiatru certificat și director medical la Community Health of South Florida, care nu este implicat în studiu, a explicat motivul pentru care unii oameni pot fi mai vulnerabili la efectele adverse ale apneei în somn decât alții.

Dr. Pratt a remarcat că în acest moment este incert dacă apneea în somn și demența sunt legate cauzal. El a adăugat că apneea în somn este totuși legată de diabet, accident vascular cerebral, atac de cord și hipertensiune arterială.

„Când vorbesc cu pacienții mei, îi întreb mereu despre cum dorm. Somnul dezordonat este un simptom al multor afecțiuni, așa că este esențial să privim starea generală de sănătate. Apneea în somn este o scădere a oxigenului și o creștere a dioxidului de carbon din sânge, care noaptea de-a lungul anilor va avea consecințe negative asupra sănătății”, a explicat dr. Pratt.

Comentarii: