Greșelile din timpul Postului Paștelui care ne fac să ne îngrășăm. În fiecare an, în timpul postului religios, mulți oameni se confruntă cu un paradox: deși renunță la carne, lactate și ouă, cântarul arată mai multe kilograme la finalul perioadei. În teorie, o alimentație de tip vegetal este asociată cu beneficii metabolice și chiar cu scădere în greutate.
În practică însă, lucrurile nu pot sta diferit. Explicația ține de modul în care postul este aplicat în viața reală, de tipul alimentelor consumate și de adaptările metabolice ale organismului.
Cori Grămescu, tehnician nutriționist și Nutrition Coach acreditat NASM (National Academy of Sports Medicine, SUA), explică principalele lucruri de care este important să ținem cont în perioada postului, ce alimente ar trebui să facă parte din meniul zilnic și pentru ce categorii de persoane postul nu este recomandat, relatează doctorulzilei.ro.
„Beneficiile metabolice ale dietelor de post descrise în literatura științifică provin, de regulă, din modele alimentare bazate pe: leguminoase (linte, năut, fasole); legume și verdețuri; fructe; cereale integrale; fructe de mare sau surse de grăsimi sănătoase. În viața de zi cu zi însă, postul este adesea reinterpretat.
CITEȘTE ȘI: Postul Paștelui: Ce să NU faci în această perioadă
Mesele ajung să fie construite în jurul unor alimente precum: orez alb; cartofi în cantități mari; produse de patiserie; pâine albă; pateuri vegetale procesate; dulciuri „de post”. Acest tip de alimentație are o densitate calorică mare și o valoare nutrițională relativ scăzută. Rezultatul: consumăm mai multe calorii decât credem, iar organismul tinde să depoziteze excesul sub formă de grăsime.
Studiile au aratat ca dietele vegetale nesănătoase cresc riscul cardiovascular similar dietelor omnivore. Această distincție este esențială pentru înțelegerea diferenței dintre postul ortodox studiat în literatura medicală (comunități monastice grecești, cu leguminoase, fructe de mare, ulei de măsline) și postul tradițional practicat în mediul urban românesc (orez alb, cartofi, pâine albă, patiserie de post, pâine cu zacuscă, pateuri procesate).
Nu toate alimentele vegetale sunt la fel de sănătoase. Dietele vegetariene bogate în făinuri rafinate, uleiuri hidrogenate, sirop de porumb cu fructoză, zaharuri, îndulcitori artificiali, sare și conservanți cresc morbiditatea și mortalitatea.”
Greșeli alimentare și alimente de evitat în perioada postului
Una dintre cele mai frecvente greșeli este transformarea postului într-o dietă aproape exclusiv bazată pe carbohidrați rafinați. Carbohidrații din orez alb; pâine albă; produse de patiserie si dulciuri determină creșteri rapide ale glicemiei, urmate de scăderi bruște care stimulează foamea și pofta de mâncare. În aceste condiții, un post bazat pe carbohidrați rafinați poate fi metabolic mai puțin sănătos decât o alimentație omnivoră echilibrată, care include proteine de calitate și grăsimi sănătoase.
„Alimentele ultra-procesate reduc frecvența masticației și scad nivelul hormonului de sațietate, ducând la supraalimentare. Alimentele ultra-procesate sunt dens energetic, bogate în carbohidrați rafinați care alterează răspunsul insulinic și pot produce modificări în neurocircuitele de recompensă, conducând la comportamente alimentare de tip adictiv și supraconsum.
Studiile au demonstat că un consumul excesiv de alimente permise (mai ales carbohidrați) în post, din cauza înțelegerii greșite a postului, poate duce la balanță energetică pozitivă și creștere în greutate (supraponderalitate/obezitate). Mai mult decât atât, carbohidrații rafinați din alimentele ultra-procesate creează cicluri rapide glicemie-insulină care generează foame și poftă de dulce la 2–3 ore după masă.
Conținutul ridicat de carbohidrați rafinați și grăsimi al alimentelor ultra-procesate poate produce modificări în neurocircuitele de recompensă, conducând la comportamente alimentare de tip adictiv.”, explică specialistul.
Alimente de post de evitat:
- Patiseria de post (covrigi, plăcinte, prăjituri vegane comerciale)
- Pâinea albă consumată excesiv, mai ales cu zacuscă din comerț
- Orezul alb ca bază a mesei (în locul leguminoaselor)
- Pateurile de soia ultra-procesate
- Snack-urile de post „aprobate” (chipsuri, biscuiți, napolitane de post)
- Băuturile carbogazoase și sucurile industriale
Pentru o variantă metabolic favorabilă, baza alimentației ar trebui să fie bazată pe: leguminoase; cereale integrale; legume bogate în fibre; semințe și nuci în cantități moderate. Acestea oferă sațietate, stabilizează glicemia și reduc tendința de supraalimentare.
„Principiile pentru slăbit în post ar trebui să includă: baza mesei – leguminoase precum fasole, linte, năut, mazăre, nu orez alb sau cartofi); cereale integrale – ovăz, hrișcă, quinoa, orez brun, nu pâine albă); legume din abundență, crude sau gătite simplu; surse de grăsimi sănătoase – nuci, semințe, avocado, desigur în cantități moderate.”
De ce apar balonarea și disconfortul digestiv?
Un alt motiv pentru care postul poate deveni dificil este schimbarea bruscă a aportului de fibre. „Trecerea rapidă de la o alimentație obișnuită la una bogată în leguminoase și cereale integrale poate produce: balonare, meteorism și disconfort abdominal.
Aceste simptome sunt frecvente în primele 3–7 zile și apar deoarece microbiomul intestinal are nevoie de timp pentru a se adapta la cantitățile mai mari de fibre fermentabile. Soluția este simplă: creșterea graduală a consumului de fibre și hidratarea adecvată.
Consumul crescut de carbohidrați rafinați (pâine, orez alb, cartofi) crește stocurile de glicogen muscular și hepatic. Fiecare gram de glicogen leagă 3–4 g de apă. Acest mecanism explică senzația de umflare și creșterea paradoxală în greutate în primele zile de post, mai ales la persoanele care înlocuiesc proteină animală cu cantități mari de carbohidrați rafinați.”
O alimentație complet vegetală pe termen lung ridică și problema anumitor nutrienți care se găsesc în cantități reduse sau inexistente în alimentele vegetale. „Printre cele mai importante se numără: vitamina B12, vitamina D (mai ales în sezonul rece), colagen și omega-3 DHA. În aceste situații, suplimentarea nu este opțională, ci recomandată pentru a evita carențele. Acest aspect este rar luat în calcul atunci când oamenii decid să țină post strict.”
CITEȘTE ȘI: Cine NU are voie să țină Postul Paștelui: Afecțiunile care fac acest lucru imposibil pentru ei
Compoziția ideală a unei mese de post
Trecerea bruscă de la o alimentație omnivoră tipică românească (relativ săracă în fibre, 10–15 g/zi) la o dietă de post cu leguminoase, varză, legume (potențial 30–50 g fibre/zi) explică balonarea și meteorismul frecvent. Problema este amplificată de combinația cu carbohidrați rafinați (pâine albă, orez alb) care nu aduc fibre, dar cresc fermentarea prin modificarea compoziției microbiotei.
Structura farfuriei:
- ½ farfurie: legume (crude și/sau gătite) — sursa principală de apă, vitamine, minerale și fibre
- ¼ farfurie: leguminoase/proteine vegetale (fasole, linte, năut, mazăre, tofu, tempeh) — proteine, fier, fibre solubile
- ¼ farfurie: cereale integrale (ovăz, hrișcă, quinoa, orez brun, paste integrale) — carbohidrați complecși cu eliberare lentă
- Adaos: grăsimi sănătoase (1–2 linguri nuci/semințe, ½ avocado, 1 lingură ulei de măsline) — sațietate prelungită, absorbția vitaminelor liposolubile.
