Din bătrâni, se spune că Sâmedru este patron al iernii pastorale, sărbătorit la 26 octombrie, el reprezintă moartea vegetației, venirea iernii și a frigului. În calendarul creştin-ortodox, el este trecut drept Sfântul. Mare Mucenic Dimitrie, Izvoditorul de mir și Făcătorul de minuni.
Revenind la Sâmedru, spuneau strămoşii despre el că „încuie vara”, desfrunzește codrul și aduce zăpada pe pământ, patronează învoielile făcute cu jumătate de an în urmă la Sângiorz. Ziua de Sâmedru depășește cadrul unei mici sărbători de toamnă, ci devine un reper agrar și pastoral al anului țărănesc, scrie universulagresean.ro.
Citeşte şi: Cea mai frecventă GREȘEALĂ pe care o fac credincioşii în Biserică
Focul lui Sumedru, tradiţii şi obiceiuri
Mai e vorbă în popor, cu câte bordeie, atâtea obicee. Iar asta se întâmplă şi mâine, când peste tot prin ţară sunt felurite moduri în care se sărbătoreşte ziua de Sfântul Dumitru.
De pildă, în satele din țara Hațegului, proprietarii de cai tund coamele cailor tretini (până la 3 ani) ca să aibă păr frumos. În ținutul Pădurenilor se obișnuia ca să se facă o cruce pe zidul acareturilor cu un tăciune rămas de la focurile de Sf. Dumitru, împotriva spiritelor rele.
Persoanele care vor semana usturoiul după Samedru vor avea parte anul viitor doar de pagubă, spune legenda în Bucovina. Iar în regiunea Olteniei, oamenii cred ca doar daca vei respecta toate tradițiile acestei sărbători vei fi într-adevar protejat de necazuri și primejdii. În unele sate, bătrânele cred că-i primejdie să se pieptene pe păr de Sâmedru.
Focul lui Sumedru sau Sâmedru este o tradiție românească, veche de două mii de ani. În noaptea de 25 spre 26 octombrie, dinaintea sărbătorii Sfântului Dumitru, apărătorul păstorilor, se aprind focuri și tinerii se adună în jurul acestora. Obiceiul se mai păstrează în sate din Argeş, Dâmboviţa şi Braşov.
Pe timpuri, se aprindeau focuri pe dealuri ca să se vadă de la mare distanţă. Pe foc se arunca tulpina unui copac tăiat din pădure, ca simbol al zeului care moare și renaște în fiecare an
Citeşte şi: Beneficiile ascunse ale pâinii. De ce este bine să o consumi cu moderaţie, dar FRECVENT
Semnele lui Sâmedru
La sărbătoarea lui Sâmedru se credea că morții ieșeau din pământ, din morminte și se făceau moroi, vârcolaci și strigoi.
Iarna grea este prevestită la Sâmedru de abundența nucilor și a gutuilor, dar și de numărul mare al hârciogilor. Cum e ziua de Sâmedru așa va fi toată iarna: de-i vreme aspră, va fi lunga iarna; de va fi vreme bună, toată toamna va fi lungă și frumoasă.
O alta previziune a iernii se realiza de către ciobani: când vor să afle dacă iarna va fi geroasă își aștern cojocul în mijlocul oilor și se uită să vadă ce fel de oaie se va culca pe cojoc: oaia de-i neagră, iarna-i bună, de-i albă, va fi geroasă.
