Despre fuga Nadiei din țară în timpul regimului comunist s-au scris cărți, articole, s-au făcut documentare. S-au țesut legende și s-au spus povești. Unele adevărate, altele cosmetizate, dar toate au stârnit interes enorm din partea publicului pe care cea mai iubită gimnastă din toate timpurile l-a avut la picioare, după olimpiada de la Montreal, din 76.
Iată ce și-a amintit Nadia despre momentul fugii, despre trăirile avute în acele clipe. ”Îmi părăsisem țara și lăsasem în urmă tot ce iubeam. Mă târâsem prin noroi și apă, peste câmpuri înghețate, traversasem garduri de sârmă ghimpată, tot timpul cu teama că voi fi împușcată în spate”, a dezvăluit Nadia Comăneci în „Scrisori către o tânără gimnastă”, conform Prosport.
Tot acolo, marea campioană a povestit și ce s-a întâmplat când grupul fugarilor a ajuns pe teritoriul Ungariei. A fost întâmpinat de doi grăniceri maghiari, i-au luat la întrebări pe toți.
CITEȘTE ȘI: INCREDIBIL pentru România! Ce maşină conduce Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook
”Am venit împreună, rămânem împreună!”
Nadia a rememorat episodul și a făcut noi dezvăluiri despre oferta pe care i-au făcut-o autoritățile de la Budapesta.
”Când poliția mi-a văzut actele de identitate, mi s-a oferit imediat posibilitatea de a rămâne în Ungaria. Și acum stau să mă gândesc de ce le-am părut așa importantă. Cariera mea se terminase.
Alți doi din grup primiseră azil, dar celorlalți li s-a spus că vor fi dați înapoi a doua zi. Le-am spus polițiștilor că rămân numai dacă i se permite întregului grup. Am venit împreună, rămânem împreună!”, a mai spus Nadia Comăneci, conform Prosport.
