SANATATE

Nu lăsa sistemul tău imunitar să îmbătrânească: Ce poți face pentru a rămâne sănătos în ciuda înaintării în vârstă

sanatatedefier.ro

Odată cu înaintarea în vârstă, sistemul imunitar uman devine mai puțin eficient în lupta contra infecțiilor și mai puțin receptiv la vaccinări. În același timp, sistemul imunitar îmbătrânit este asociat cu inflamația cronică, ceea ce crește riscul de apariție al afecțiunilor specifice înaintării în vârstă.

Vestea bună este că adoptarea dietei corecte te poate ajuta să îți menții imunitatea și la vârste mai înaintate!

Ce trebuie să știm despre sistemul imunitar

Trăim într-o perioadă cu speranță de viață medie destul de ridicată. Cu toate acestea, lunga noastră istorie evolutivă ne-a adaptat pentru diferite stiluri de viață (și chiar speranțe de viață), iar acestea s-au schimbat drastic. Speranța de viață a crescut datorită evoluției din multe domenii care ne influențează traiul.

Totuși, odată cu înaintarea în vârstă, imunitatea slăbește și intervin unele dezechilibre. Îmbătrânirea afectează cele două ramuri ale sistemului imunitar – imunitatea „înnăscută” și imunitatea „adaptativă”.

Imunitatea „înnăscută”, prima noastră barieră de apărare împotriva infecțiilor, nu mai reușește să se redreseze după ce amenințarea inițială a trecut, provocând inflamații cronice, sistemice.

Imunitatea „adaptivă”, responsabilă pentru memorarea și atacarea anumitor agenți patogeni, își pierde în mod constant capacitatea de a se apăra împotriva virusurilor, bacteriilor și ciupercilor.

Inflamația cronică, de grad scăzut, este asociată cu aproape toate afecțiunile legate de vârsta mai înaintată, inclusiv diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare, cancerul și demența. De asemenea, joacă un rol principal în anumite afecțiuni autoimune care sunt mai frecvente la adulții în vârstă, cum ar fi artrita reumatoidă.

CITEȘTE ȘI: Fructul favorit al verii: Bogat în vitamina C, sprijină sistemul imunitar și asigură o digestie sănătoasă

Între timp, pierderea imunității adaptive care vine odată cu vârsta nu numai că face oamenii mai sensibili la infecții; poate reactiva, de asemenea, agenții patogeni latenți care au fost anterior suprimați.

În plus, imunitatea adaptativă mai slabă a adulților în vârstă înseamnă că organismul lor răspunde mai puțin la vaccinări, cum ar fi vaccinul anual împotriva gripei.

Îmbătrânirea și imunitatea adaptativă

Așa cum am menționat, prin imunitatea adaptativă, sistemul imunitar învață să recunoască și să neutralizeze anumiți agenți patogeni.

Un tip de celulă imună cunoscut sub numele de celulă T joacă un rol crucial în imunitatea adaptativă. În cursul unei infecții, celulele naive T învață să recunoască agentul patogen specific implicat. Apoi se diferențiază în celule care sunt specializate pentru a memora răspunsuri imune viitoare împotriva aceluiași agent patogen.

Numărul total de celule T rămâne constant de-a lungul vieții noastre, dar rezerva de celule naive și nediferențiate se micșorează constant de-a lungul anilor, deoarece tot mai multe celule se angajează să abordeze infecții specifice.

În plus față de acest declin lent al imunității care intervine odată cu vârsta, celulele T senescente produc și mai multe citokine pro-inflamatorii, cum ar fi IL-6. Acestea, la rândul lor, alimentează inflamația cronică și sistemică a inflamării.

Cum rămânem sănătoși chiar dacă înaintăm în vârstă?

Deși nimic nu poate preveni îmbătrânirea, există anumite modificări ale stilului de viață pe care le poți face pentru a rămâne sănătos până la vârste mai înaintate.

1. Activitatea fizică regulată

Exercițiile fizice au un efect profund asupra sistemului imunitar, conform unui studiu recent al cercetărilor, publicat în revista Nature Reviews ImmunologyTrusted Source. Inevitabil, oamenii devin mai puțin activi fizic pe măsură ce îmbătrânesc, dar există dovezi care sugerează că exercitarea a cât mai multă mișcare posibilă poate încetini sau chiar inversa unele dintre efectele imunosenescenței.

Mușchiul scheletic produce o gamă de proteine numite miokine care reduc inflamația și păstrează funcția imună. Prin urmare, este logic că menținerea masei musculare prin efort protejează împotriva infecțiilor și a afecțiunilor precum diabetul de tip 2 și bolile cardiovasculare, care sunt strâns legate de inflamația cronică.

Un studiu a constatat că aptitudinea aerobă la 102 bărbați sănătoși, cu vârste cuprinse între 18 și 61 de ani, a fost invers proporțională cu numărul de celule T senescente din sângele lor după ajustarea în funcție de vârstă. Cu alte cuvinte, capacitatea fizică crescută a fost asociată cu o imunosenescență mai mică.

Un alt studiu a comparat răspunsurile imune ale 61 de bărbați sănătoși, cu vârste cuprinse între 65 și 85 de ani, cu vaccinarea împotriva gripei. Aproximativ o treime dintre bărbați au fost intens activi, o treime au fost moderat activi, iar o treime au fost în mare parte inactivi. Cercetătorii au descoperit că bărbații activi intens și moderat au produs mai mulți anticorpi ca răspuns la vaccinare decât bărbații mai puțin activi.

O serie de alte studii au identificat beneficii similare, nu numai în urma activității fizice pe termen lung, ci și în urma unor singure perioade de exercițiu înainte de vaccinare.

2. Adoptarea dietei mediteraneene

Deocamdată, nu există dovezi directe care să demonstreze efectele anti-îmbătrânire ale dietei mediteraneene. Cu toate acestea, există o mulțime de dovezi indirecte că modificarea dietei poate încetini rata imunosenescenței la adulții în vârstă.

Cercetările sugerează că dieta ajută la diminuarea riscului adulților vârstnici de a dezvolta sarcopenie. Această afecțiune determină pierderea masei musculare, a forței și a funcționalității.

Se pare că există o relație bidirecțională între mușchiul scheletic și sistemul imunitar. Mușchii produc miokine antiinflamatoare, dar dovezi recente arată că inflamația cronică accelerează și pierderea musculară în sarcopenie.

Utilizarea suplimentelor alimentare care reduc riscul sarcopeniei – cum ar fi vitamina D și acizii grași polinesaturați – poate ajuta, datorită proprietăților lor antiinflamatorii.

CITEȘTE ȘI: De ce să mănânci un ou pe zi: Reglează nivelul colesterolului și întărește sistemul imunitar

Dieta mediteraneană cuprinde:

• cantități mari de fructe, legume cu frunze și ulei de măsline
• cantități moderate de pește, păsări de curte și lactate
• cantități mici de carne roșie și zahăr adăugat

Studiile anterioare au legat această dietă de un risc mai mic de obezitate, boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și cancer.

„Persoanele fragile au niveluri mai ridicate de markeri inflamatori, iar inflamația este considerată a fi strâns asociată cu fragilitatea. O dietă mediteraneană este asociată cu un nivel scăzut de markeri inflamatori și poate reduce riscul de fragilitate prin acest mecanism”, explică cercetătorii pentru MedicaNewsToday, potrivit doc.ro.

3. Menținerea unei greutăți moderate

Deși mușchii joacă un rol în reducerea inflamației la adulții în vârstă, grăsimea sau țesutul „adipos”, poate avea efectul opus.

Îmbătrânirea duce adesea la creșterea în greutate, datorită acumulării de țesut adipos sub piele și în jurul organelor. Potrivit unui studiu privind sistemul imunitar îmbătrânit, țesutul adipos poate avea o contribuție semnificativă la inflamare.

Până la 30% din citokina pro-inflamatorie IL-6 din fluxul sanguin poate proveni din țesutul adipos. Prin urmare, obezitatea sau supraponderalitatea la vârste mai înaintate pot contribui semnificativ la inflamația cronică.

În plus, studiile la animale și la oameni sugerează că sistemul imunitar al persoanelor cu obezitate poate produce mai puțini anticorpi ca răspuns la vaccinarea împotriva gripei. Adulții în vârstă care fac exerciții fizice în mod regulat și au o greutate moderată au mai puține celule T senescente și niveluri mai scăzute de citokine pro-inflamatorii în sânge.

Exercițiile fizice și adoptarea unei diete sănătoase par să contracareze efectele îmbătrânirii imune. În parte, acest lucru s-ar putea datora modului în care acești doi factori de stil de viață previn creșterea excesivă în greutate.

Comentarii: