Bronșita, numită în popor și „răceala la plămâni”, este o inflamație pulmonară, care se manifestă în special prin exces de mucus și tuse. Bronșita poate fi, însă, tratată cu succes în 3-4 săptămâni.
Bronșita este o inflamație care se localizează în pasajele bronșice, aproape de plămâni. Bacteriile și agenții patogeni care reușesc să treacă de filtrele din nasul nostru pot ajunge să afecteze această zonă. Cilii, celulele aflate în pasajele bronșice, care au, de asemenea, rol de curățare, pot produce mucus în exces din cauza infecției. Corpul nostru se apăra încercând să combată „intrușii” prin tuse, care ajută la eliminarea mucusului.
Cauzele bronșitei
Cea mai frecventă cauză a bronșitei este infecția cu un virus, similar răcelii și gripei, care poate fi contractat din aer sau de la alte persoane bolnave, potrivit doc.ro. Un alt tip de bronșită, cea infecțioasă, mai rar întâlnită, este cauzată de o bacterie.
Factori de risc
Bronșita poate fi declanșată și de factori iritativi, cum sunt vaporii toxici, praful, poluarea, sau tutunul. În multe cazuri, fumatul duce la o bronșită cronică, acea tuse permanentă a fumătorului. Cazurile de bronșită acută nevindecate complet sau cu tratament necorespunzător se pot repeta, devenind, în timp, bronșită cronică. Astmul și alergiile sunt, de asemenea, factori de risc.
CITEȘTE ȘI: Din nou pe masa de operație! Ce s-a întâmplat cu Cătălin Botezatu
Simptomele bronșitei
Bronșita acută se manifestă, în primul rând, prin tuse productivă și dificultăți de respirație. Odată cu aceste două caracteristici principale, mai pot apărea și alte simptome, printre care:
- mucusul galben-verzui, care se elimină odată cu tusea
- respirația șuierătoare
- problemele de respirație (dispnee) și stare de disconfort la nivelul pieptului
- durerea la nivelul plămânilor, în special în timpul acceselor de tuse
- febră și frisoane
- nasul înfundat
- dureri de cap (uneori)
- lipsă de energie și o stare generală proastă
Cum se pune diagnosticul
Diagnosticul în caz de bronșită este dat de un medic pneumolog, care va supune pacientul unor teste, pentru a putea deosebi simptomele bronșitei de cele ale unor boli similar, precum astmul, gripa sau răceala. Așadar, pneumologul te va supune, mai întâi, unui examen clinic – îți va asculta inima și plămânii pentru a depista posibile modificări, îți va măsura tensiunea arterială și pulsul, pentru a observa dacă organismul este privat de oxigen și te va întreba despre simptome auxiliare.
Testul de spirometrie
Pe lângă examenul clinic, medicul poate recomanda și alte analize, printre și un test numit spirometrie, pentru a observa funcțiile plămânilor și volumul pulmonar și modul în care circulă aerul prin plămânii pacientului. Testul de spirometrie reprezintă, în esență, o evaluare generală a sănătății plămânilor și se recomandă, în special, fumătorilor, persoanelor care lucrează în medii toxice și celor care urmează un tratament pentru o afecțiune pulmonară. Dacă sunt necesare, se pot recomanda și teste suplimentare, cum este examenul de spută, radiografia pulmonară și anumite analize de sânge.
Când să mergi la medic
Trebuie să mergi la medic doar dacă simptomele tale sunt severe sau neobișnuite, cum ar fi dacă:
• tusea ta este severă sau durează mai mult de 3 săptămâni
• ai febră constantă (o temperatură a corpului de 38°C sau peste), mai mult de 3 zile
• tușești și elimini mucus care are urme de sânge
• ai o afecțiune cardiacă sau pulmonară preexistentă, cum ar fi astmul sau insuficiența cardiacă
Tratamentul bronșitei
Cele mai multe cazuri de bronșită pot fi cu ușurință tratate acasă, cu repaus, cu ajutorul medicamentelor din clasa antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS) și prin hidratare corespunzătoare (pacientul cu bronșită trebuie să bea multe lichide).
Tratament medicamentos
În cea mai mare parte a cazurilor de bronșită nu este nevoie de tratament medicamentos. Cu toate acestea, dacă intervine suprainfectarea bacteriană, medicul îți poate prescrie antibiotice, în funcție de rezultatul antibiogramei. Se pot recomanda și medicamente antitermice, precum paracetamolul, în caz de febră, medicamente antiinflamatoare, precum ipubrofenul și terapia cu aerosoli, pentru curățarea căilor aeriene. Nu în ultimul rând, medicul îți poate prescrie un sirop expectorant, pentru a trata tusea productivă și a curăța gâtul și nasul de mucus.
CITEȘTE ȘI: Leguma care crește densitatea oaselor și luptă împotriva cancerului
De asemenea, dacă ești fumătoare, este foarte important ca, cel puțin pe durata bolii, să renunți la țigări și să eviți mediile în care se fumează. Medicul îți va recomanda odihnă la pat, evitarea frigului și un aport semnificativ de lichide pe zi, preferabil calde.
Alimentația joacă, la rândul său, un rol important. Este de preferat să consumi alimente cât mai bogate în vitamine și minerale, care vor ajuta organismul să se recupereze mai repede. Optează pentru supe calde, cu multe legume, precum și pentru fructe din belșug, în special fructe bogate în vitamina C, precum portocale, mandarine, kiwi, cătină și coacăze.
