NUTRITIE • SANATATE

Secretul din ceașca de cafea: oamenii de știință au descoperit o legătură neașteptată cu repararea ADN-ului

dailyenterpriser.com

Secretul din ceașca de cafea: oamenii de știință au descoperit o legătură neașteptată cu repararea ADN-ului. Cafeaua ar putea avea efecte asupra celulelor care depășesc stimularea atenției și reducerea senzației de oboseală. Cercetătorii englezi au identificat un mecanism prin care cofeina activează un sistem celular implicat în reglarea energiei, răspunsul la stres și repararea ADN-ului.

Cum influențează cofeina mecanismul AMPK

Echipa de la Universitatea Queen Mary din Londra a studiat felul în care cofeina influențează procesele din interiorul celulelor. Descoperirea oferă o nouă explicație pentru legătura dintre cofeină și procesele asociate îmbătrânirii. Cercetătorii au observat că substanța activează AMPK, o enzimă care funcționează ca un senzor al energiei celulare. Aceasta ajută celulele să detecteze situațiile în care resursele energetice scad și să își adapteze activitatea.

AMPK are rol în menținerea echilibrului metabolic. De asemenea, influențează creșterea celulelor, reacția la stres și procesele prin care organismul repară deteriorările ADN-ului.

CITEȘTE ȘI: Cum să bei cafeaua fără să-ți dai glicemia peste cap. 7 reguli simple de la diabetolog

Dr. Charalampos Rallis, autorul principal al cercetării, explică faptul că AMPK se activează atunci când celulele au un nivel scăzut de energie. Rezultatele echipei arată că și cofeina poate stimula acest mecanism.

Ce legătură are descoperirea cu îmbătrânirea

Pe măsură ce organismul înaintează în vârstă, deteriorările ADN-ului se pot acumula. Celulele au mecanisme prin care repară aceste modificări, însă eficiența proceselor poate scădea în timp. Cercetătorii au constatat că activarea AMPK de către cofeină influențează procese celulare legate de repararea ADN-ului, creștere și rezistența la stres. Aceste funcții sunt importante pentru menținerea sănătății celulare.

Legătura dintre cofeină, metformin și cercetarea longevității

AMPK este importantă și în cercetarea unor medicamente precum metforminul, folosit pentru controlul glicemiei la persoanele cu diabet de tip 2.

Oamenii de știință studiază dacă influențarea acestui mecanism poate avea efecte asupra proceselor asociate îmbătrânirii. Rapamicina este o altă substanță analizată în cercetarea longevității, datorită efectelor sale asupra mecanismelor care reglează creșterea celulară.

Pentru că atât cofeina, cât și metforminul pot influența căi biologice legate de AMPK îi ajută pe cercetători să înțeleagă mai bine modul în care celulele își gestionează energia și răspunsul la stres.

Acest lucru nu înseamnă că băutul cafelei produce aceleași efecte ca administrarea metforminului. Cele două substanțe au utilizări și mecanisme de acțiune diferite.

Ce înseamnă rezultatele pentru persoanele care beau cafea în România

Cafeaua rămâne una dintre principalele surse de cofeină pentru adulți. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) consideră că, pentru adulții sănătoși, un consum de până la 400 mg de cofeină pe zi, distribuit pe parcursul zilei, nu ridică probleme de siguranță. În cazul femeilor însărcinate sau care alăptează, limita indicată este de 200 mg pe zi.

O doză de aproximativ 80 mg de cofeină se găsește într-un espresso de 60 ml, iar o cafea filtrată de 200 ml conține aproximativ 90 mg. Cantitatea poate varia în funcție de sortiment și de modul de preparare.

EFSA atrage atenția că și o doză de 100 mg poate influența somnul unor persoane, mai ales dacă este consumată aproape de ora de culcare.

Cercetarea de la Londra nu recomandă creșterea consumului de cafea pentru încetinirea îmbătrânirii. Ea identifică un mecanism celular care merită studiat în continuare.

CITEȘTE ȘI: Care este legătura dintre cafea, ceai și densitatea osoasă: Studiul făcut pe 10.000 de femei

Cercetarea nu demonstrează că oamenii pot încetini îmbătrânirea cu ajutorul cafelei

Experimentele au fost realizate pe drojdii de diviziune, organisme care au anumite mecanisme biologice comune cu celulele umane. Acestea permit cercetătorilor să studieze procese fundamentale, dar rezultatele nu pot fi transferate automat la oameni.

Prin urmare, studiul nu demonstrează că un consum regulat de cafea prelungește viața sau previne bolile asociate vârstei.

Cercetarea oferă însă o nouă pistă pentru înțelegerea mecanismelor care controlează energia celulară, repararea ADN-ului și răspunsul la stres. Oamenii de știință vor trebui să stabilească prin studii suplimentare dacă aceste efecte au relevanță directă pentru sănătatea și longevitatea oamenilor.

Citeste mai mult
Comentarii: