Simți că rămâi fără aer când parcurgi distanțe scurte? Care ar putea fi cauzele. Senzația de lipsă de aer după o scurtă plimbare poate fi îngrijorătoare, mai ales dacă apare brusc sau mai des decât de obicei. Termenul medical pentru această senzație este dispnee, care înseamnă dificultate sau disconfort în respirație.
Deși uneori poate apărea senzația de lipsă de aer după efort fizic, pe timp cald sau în perioade de stres, senzația frecventă sau inexplicabilă de lipsă de aer poate indica o problemă de sănătate ascunsă.
Poate proveni din afecțiuni care afectează plămânii, inima sau chiar sănătatea mintală, cum ar fi anxietatea. Uneori, poate contribui și ceva atât de simplu precum lipsa condiției fizice.
Cu toate acestea, atunci când dificultățile de respirație devin persistente sau se agravează, nu trebuie ignorate. Înțelegerea cauzelor sale este esențială pentru a determina dacă sunt necesare schimbări ale stilului de viață sau îngrijiri medicale pentru a restabili o respirație sănătoasă și fără probleme.
Care sunt cauzele dificultății de respirație și când trebuie să solicitați ajutor?
Obezitatea
Obezitatea, definită ca un indice de masă corporală (IMC) de 30 sau mai mare, poate pune o presiune suplimentară atât asupra plămânilor, cât și asupra inimii. Depunerile de grăsime în jurul abdomenului și pieptului pot restricționa expansiunea plămânilor, îngreunând respirația.
CITEȘTE ȘI: Atenție la mers: Acesta îți poate arăta dacă ai putea face diabet
Conform unui studiu publicat în BMC Pulmonary Medicine, intitulat „Asocierea dintre dispneea asociată obezității și viața de zi cu zi”, s-a constatat că adulții obezi au o incidență semnificativ mai mare a dificultății de respirație în timpul activităților zilnice.
Studiul subliniază că un indice de masă corporală (IMC) ridicat este puternic asociat cu reducerea volumului pulmonar și restricționarea mișcărilor respiratorii, ceea ce îngreunează respirația, chiar și în cazul efortului fizic ușor, cum ar fi mersul pe distanțe scurte.
În plus, obezitatea este asociată cu afecțiuni precum apneea de somn și sindromul de hipoventilație asociat obezității, care pot agrava respirația dificilă. Controlul greutății prin intermediul unei diete echilibrate, exerciții fizice regulate și monitorizare medicală poate îmbunătăți semnificativ confortul respirator și sănătatea cardiovasculară generală.
Tulburări de anxietate
Respirația dificilă nu este întotdeauna cauzată de o problemă fizică; ea poate proveni și din tulburări de anxietate. Când sunteți anxios sau stresat, corpul dumneavoastră eliberează adrenalină, care accelerează ritmul cardiac și respirația. A
tacurile de panică, în special, pot provoca dificultăți severe de respirație, senzație de constricție toracică și senzație de sufocare, chiar și atunci când plămânii și inima sunt sănătoși. Învățarea tehnicilor de relaxare, practicarea respirației conștiente și apelarea la terapie sau consiliere pot ajuta la controlul dificultăților de respirație legate de anxietate.
Astmul
Astmul este o afecțiune pe termen lung în care căile respiratorii se inflamează și se îngustează, îngreunând circulația aerului prin plămâni. Simptomele comune includ respirație șuierătoare, tuse și dificultăți de respirație, care se pot agrava în timpul exercițiilor fizice, expunerii la alergeni sau vreme rece.
Tratamentul astmului implică de obicei utilizarea inhalatoarelor care reduc inflamația și deschid căile respiratorii, precum și identificarea și evitarea factorilor declanșatori cunoscuți. Controlul medical regulat este esențial pentru controlul astmului.
CITEȘTE ȘI: Dureri în timpul mersului sau a altor mișcări? Trebuie să mergi la medic!
Insuficiență cardiacă
Insuficiența cardiacă apare atunci când inima nu poate pompa sângele în mod eficient, ceea ce duce la acumularea de lichid în plămâni. Acest lucru duce la dificultăți de respirație în timpul activităților de rutină, cum ar fi mersul pe jos sau chiar statul culcat.
Alte simptome pot include oboseală, umflarea gleznelor sau a picioarelor și tuse persistentă. Diagnosticul și tratamentul precoce, inclusiv medicamente, schimbări ale stilului de viață și, în unele cazuri, intervenții chirurgicale, pot îmbunătăți calitatea vieții și încetini progresia bolii.
