Virusul West Nile face victime în România: simptomele care nu trebuie ignorate după o înțepătură de țânțar. Virusul West Nile a provocat deja două decese în România în actualul sezon, iar numărul îmbolnăvirilor continuă să crească. Cele mai recente date transmise joi, 30 iulie, de Institutul Național de Sănătate Publică arată că au fost înregistrate nouă cazuri de infecție, dintre care șase confirmate și trei considerate probabile. Persoanele care au murit erau vârstnice și sufereau și de alte afecțiuni.
Cazurile au fost raportate în județele Argeș, Botoșani, Cluj, Iași, Mureș și Harghita, câte unul în fiecare județ, în Suceava – două cazuri – și în municipiul București. Patru dintre persoanele infectate au vârste între 20 și 39 de ani, iar alte două au între 70 și 79 de ani. Cinci dintre pacienți sunt bărbați, iar cinci dintre cele nouă cazuri provin din mediul rural.
Urma înțepăturii nu arată dacă țânțarul era infectat
Roșeața, mâncărimea și umflătura care apar imediat după o înțepătură de țânțar reprezintă, în cele mai multe situații, o reacție locală obișnuită. Aspectul înțepăturii nu permite stabilirea faptului că insecta era sau nu purtătoare a virusului West Nile.
Semnele infecției nu apar, de regulă, imediat. Potrivit Centrului american pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, simptomele încep cel mai frecvent la două până la șase zile după înțepătura unui țânțar infectat, dar intervalul poate varia între două și 14 zile. În cazul persoanelor cu imunitatea slăbită, perioada poate fi chiar mai lungă.
Virusul nu este transmis de orice țânțar. Insectele se infectează după ce se hrănesc cu sângele unor păsări purtătoare, iar ulterior pot transmite virusul oamenilor și altor mamifere prin înțepătură. Contactul obișnuit cu o persoană infectată nu răspândește boala.
CITEȘTE ȘI: Persoanele preferate de țânțari: Ce anume îi atrage pe aceștia să înțepe
Cele mai frecvente simptome
Majoritatea persoanelor infectate nu știu că au intrat în contact cu virusul. Organizația Mondială a Sănătății estimează că aproximativ 70-80% dintre cei infectați nu dezvoltă niciun simptom.
În cazurile simptomatice poate apărea așa-numita febră West Nile. Manifestările pot fi ușor confundate cu o viroză obișnuită:
- febră;
- dureri de cap;
- oboseală accentuată;
- dureri musculare sau articulare;
- greață și vărsături;
- diaree;
- erupții pe piele;
- inflamarea ganglionilor limfatici.
Simptomele ușoare dispar, în general, cu tratament de susținere, însă oboseala și starea de slăbiciune pot persista o perioadă. Diagnosticul nu poate fi stabilit doar pe baza manifestărilor, fiind necesare evaluarea medicală și, atunci când medicul consideră justificat, teste de laborator.
Semnele de alarmă care impun prezentarea urgentă la medic
Un număr redus dintre persoanele infectate dezvoltă o formă neuroinvazivă, în care virusul afectează creierul, măduva spinării sau membranele care le înconjoară. Pot apărea meningită, encefalită sau o formă de paralizie asemănătoare poliomielitei.
Prezentarea urgentă la medic este necesară dacă, în zilele de după o posibilă expunere la țânțari, apar:
- febră foarte mare;
- durere de cap neobișnuit de puternică;
- rigiditatea cefei;
- confuzie, dezorientare sau somnolență accentuată;
- tremurături;
- convulsii;
- slăbiciune musculară pronunțată;
- amorțeli;
- tulburări de vedere;
- dificultăți de mers;
- paralizie sau pierderea stării de conștiență.
Aceste manifestări nu trebuie tratate acasă și nici puse automat pe seama căldurii sau a oboselii. Formele grave pot necesita spitalizare, administrarea de lichide intravenos, sprijin respirator și alte măsuri de terapie intensivă.
Cine riscă să dezvolte o formă gravă
Oricine poate fi infectat, inclusiv adulții tineri, după cum arată și distribuția cazurilor raportate anul acesta în România. Riscul de boală severă crește însă odată cu vârsta.
Sunt mai vulnerabile persoanele vârstnice, cele cu imunitatea slăbită și pacienții care suferă de cancer, diabet, hipertensiune arterială sau boli cronice de rinichi. Riscul este mai mare și în cazul persoanelor care urmează tratamente imunosupresoare ori au trecut printr-un transplant.
Cele două decese raportate în România în sezonul 2026 au survenit tocmai la persoane în vârstă care prezentau comorbidități. Totuși, vârsta tânără nu exclude infecția și nici necesitatea unei evaluări medicale atunci când apar manifestări neurologice.
Nu există vaccin sau tratament antiviral specific
În prezent nu există un vaccin autorizat împotriva virusului West Nile pentru oameni și nici un medicament antiviral care să elimine în mod specific virusul. Tratamentul este adaptat simptomelor și gravității bolii.
În formele ușoare, medicul poate recomanda odihnă, hidratare și tratament pentru febră sau durere. Formele neuroinvazive necesită de cele mai multe ori internare și supraveghere atentă.
CITEȘTE ȘI: Cum să îți treacă mâncărimea provocată de la înțepătura de țânțar: 7 remedii care funcționează
Cum poate fi redus riscul de infectare
Autoritățile sanitare recomandă purtarea hainelor cu mâneci lungi și a pantalonilor lungi, mai ales seara, folosirea produselor repelente conform instrucțiunilor de pe ambalaj și montarea plaselor de protecție la ferestre.
La fel de importantă este eliminarea apei stagnante din curți, balcoane și gospodării. Gălețile, jardinierele, butoaiele descoperite, anvelopele vechi, jgheaburile înfundate și recipientele în care se acumulează apă pot deveni locuri de înmulțire pentru țânțari.
Organizația Mondială a Sănătății avertizează că sezonul de transmitere este abia la început în Europa, iar cele mai multe infectări se produc, de regulă, între lunile iulie și septembrie. În ultimele săptămâni, creșteri ale numărului de cazuri au fost semnalate și în Grecia, Italia, Spania și Macedonia de Nord.
Apariția unei simple umflături după înțepătură nu înseamnă infectare cu West Nile. Febra, durerile de cap sau starea generală alterată apărute în următoarele două săptămâni trebuie însă urmărite, iar rigiditatea cefei, confuzia, convulsiile și slăbiciunea musculară reprezintă semnale pentru solicitarea imediată a ajutorului medical.
