Două treimi din zi creierul nostru funcționează pe „pilot automat”: Cât de conștienți suntem de deciziile noastre? Noile cercetări arată că o mare parte din comportamentul și gândirea noastră zilnică nu sunt ghidate de voința conștientă, ci de procese neurologice automate care au loc „sub nivelul conștiinței”.
Cu alte cuvinte, creierul funcționează cea mai mare parte a zilei într-un mod care poate fi numit „pilot automat”, în care, fără prea mult efort conștient, îndeplinești sarcini de rutină, răspunzi la situații familiare și îți conduci viața pe baza obiceiurilor anterioare și a modelelor memorate, raportează portalul SciTechDaily.
Această descoperire schimbă percepția asupra conștiinței umane, a deciziilor și a eficienței cotidiene, deoarece arată că o parte semnificativă a gândurilor, sentimentelor și acțiunilor noastre nu necesită o supraveghere conștientă constantă din partea creierului.
Studiul a fost realizat pe câteva sute de participanți, folosind tehnici sofisticate pentru a înregistra activitatea creierului și a monitoriza comportamentul pe perioade lungi de timp. Acesta arată că aproximativ două treimi din timp creierul funcționează în mod automat, fără atenție conștientă activă.
Sarcini cotidiene
Aceste moduri includ sarcini cotidiene, cum ar fi mersul pe jos pe un traseu familiar, purtarea de conversații pe teme familiare, conducerea pe un traseu familiar și revizuirea mentală a planurilor sau amintirilor fără îndrumare conștientă activă. Funcționarea automată a creierului permite conservarea energiei și eliberează resurse cognitive pentru situații care necesită analize complexe și luarea de decizii.
Acest lucru nu este deloc surprinzător dacă ne uităm la modul în care funcționează creierul la nivel biologic. Creierul uman consumă o mare parte din energia corpului, chiar și atunci când nu pare activ.
Pentru a susține acest lucru, evoluția a dezvoltat un sistem în care tiparele de rutină și familiare – cum ar fi sarcinile zilnice – sunt „comutate” la mecanisme automate, eliberând atenția conștientă pentru probleme complexe sau schimbări bruște în mediu. În practică, acest lucru înseamnă că majoritatea dintre noi ne trezim, efectuăm nenumărate sarcini mici pe parcursul zilei și încheiem ziua fără să ne gândim la fiecare pas – tocmai pentru că creierul este ghidat de rutină.
În termeni științifici, această activitate automată este legată de funcționarea rețelelor cerebrale care permit memoria implicită și memoria procedurală – un tip de memorie care nu necesită amintirea conștientă pentru a fi utilizată.
Bază de date
De-a lungul vieții, am construit o vastă bază de date cu modele: cum să ne îmbrăcăm, cum să comunicăm, cum să mergem cu bicicleta sau cu mașina, cum să îndeplinim sarcini la locul de muncă.
Când o sarcină este repetată de suficiente ori, creierul o „comută” de la căile neuronale conștiente, controlate cu atenție, la cele care funcționează aproape automat, similar cu momentul în care învățăm să mergem fără să ne gândim la fiecare pas.
Este important să înțelegem că „a lucra pe pilot automat” nu înseamnă că suntem inconștienți sau că creierul nostru nu funcționează; dimpotrivă, acesta funcționează foarte intens, dar folosind mecanisme diferite de cele activate atunci când analizăm conștient o situație nouă.
Modurile automate implică conectarea percepției senzoriale, a memoriei și a experienței anterioare, astfel încât situațiile familiare trec prin creier rapid și eficient, fără a fi nevoie de o gândire atentă. Acest lucru economisește energie și creează capacitatea de a ne concentra asupra evenimentelor neașteptate sau complexe, cum ar fi învățarea unei sarcini noi, rezolvarea problemelor, luarea deciziilor importante sau reacția la pericol.
Una dintre concluziile interesante ale studiului este că o treime din zi rămâne disponibilă pentru procesarea și evaluarea conștientă – adică, în timp ce modurile automate se ocupă de rutină, în restul timpului creierul folosește în mod activ atenția și conștientizarea pentru sarcini mentale complexe.
Aceasta include situații în care ne confruntăm cu informații necunoscute, planificăm pași viitori, regândim decizii sau învățăm ceva nou. Atunci sunt activate zonele creierului asociate cu memoria de lucru, controlul impulsurilor și gândirea abstractă.
Aceste cunoștințe au aplicații largi, de la funcționarea zilnică până la sănătate și practica psihologică. De exemplu, multe forme de stres, anxietate și tulburări cognitive pot fi legate de un dezechilibru între modurile automat și conștient ale creierului. Dacă creierul „trece” prea des pe pilot automat, fără un control și o evaluare conștientă suficientă, acest lucru poate duce la reacții impulsive, erori de judecată sau modele de comportament neproductive. În schimb, atenția conștientă permite reflecția, planificarea și luarea de decizii decisive și bine gândite.
Control conștient
Această cercetare arată, de asemenea, că conceptul de „control conștient” asupra gândurilor și acțiunilor noastre nu este atât de simplu pe cât ne imaginăm intuitiv. Sentimentul nostru de conștiință de sine și control este parțial real și parțial rezultatul unor procese automate profund înrădăcinate care funcționează „în culise”.
CITEȘTE ȘI: De ce ar trebui să fim recunoscători: Cum ne este afectat creierul de acest lucru
Înțelegerea modului în care creierul echilibrează automatismul și gândirea conștientă ar putea ajuta la dezvoltarea de exerciții educaționale, terapeutice și de mindfulness care îmbunătățesc controlul și flexibilitatea proceselor mentale.
Studiul ne reamintește că nu suntem roboți care urmează o rută preprogramată, ci că abilitățile noastre cognitive funcționează cu ajutorul unor mecanisme de automatizare foarte dezvoltate. Echilibrul dintre „pilotul automat” și deciziile conștiente ne permite să navigăm cu ușurință prin aspectele de rutină ale vieții, rămânând în același timp capabili de creativitate, învățare și adaptare atunci când este cu adevărat necesar.
