Vitamina care are un mare impact asupra creierului: Ajută la menținerea volumului materiei cenușii. Vitamina C este cunoscută mai ales pentru rolul ei în imunitate, piele și absorbția fierului, dar un nou studiu sugerează că ar putea avea legătură și cu felul în care îmbătrânește creierul.
Cercetătorii de la Hirosaki University, Japonia, au analizat peste 2.000 de adulți vârstnici și au observat că persoanele cu niveluri mai scăzute de vitamina C în plasma sanguină aveau, în medie, un volum mai mic de materie cenușie și o conectivitate mai slabă într-o rețea cerebrală implicată în memorie, atenție și orientare internă.
Studiul, publicat în PLOS One, nu demonstrează că vitamina C previne declinul cognitiv sau că suplimentele pot proteja creierul de demență. Arată însă o asociere importantă între nivelurile reale de vitamină C din sânge și anumite caracteristici măsurabile ale creierului la vârste înaintate.
Cercetarea vine într-un moment în care medicina caută tot mai mult factori modificabili care ar putea susține sănătatea creierului, de la tensiune arterială, somn și mișcare până la alimentație și statusul unor micronutrienți.
Ce au analizat cercetătorii
Echipa condusă de Haruka Nagaya a inclus în analiză 2.044 de adulți japonezi cu vârsta peste 64 de ani. Participanții au făcut investigații RMN, iar cercetătorii le-au măsurat nivelurile de vitamina C din plasma sanguină.
Plasma este partea lichidă a sângelui, iar măsurarea vitaminei C în plasmă oferă o imagine mai directă a statusului recent al acestui nutrient decât simpla estimare a aportului alimentar.
CITEȘTE ȘI: Grăsimea de pe burtă poate afecta sănătatea creierului: Cum îmbătrânește acesta mai repede
Cercetătorii au urmărit două aspecte principale. Primul a fost volumul materiei cenușii și al materiei albe, ajustat pentru diferențele de volum cerebral total dintre participanți. Al doilea a fost conectivitatea în default mode network, o rețea cerebrală activă în stări de repaus și implicată în procese precum memoria autobiografică, atenția internă și integrarea informațiilor despre sine.
După ajustări statistice pentru factori precum vârsta, nivelul de educație și activitatea fizică, nivelurile mai mici de vitamina C în plasmă au fost asociate cu volum mai redus al materiei cenușii și conectivitate mai slabă în această rețea cerebrală.
De ce contează materia cenușie
Materia cenușie conține corpurile celulelor nervoase și este implicată în funcții precum memoria, limbajul, mișcarea, luarea deciziilor și procesarea informațiilor. Odată cu înaintarea în vârstă, volumul cerebral poate scădea, iar pierderea de materie cenușie este discutată frecvent în contextul declinului cognitiv și al bolilor neurodegenerative.
Studiul nu spune că vitamina C este singurul factor care influențează aceste modificări. Creierul îmbătrânește sub influența multor elemente: genetică, tensiune arterială, diabet, somn, activitate fizică, inflamație, alimentație, fumat, nivel educațional și boli cardiovasculare.
Totuși, asocierea observată de cercetători ridică o întrebare interesantă: un nivel optim de vitamina C ar putea ajuta la menținerea unei structuri cerebrale mai bune la vârste înaintate?
Ce este default mode network
Default mode network, prescurtat DMN, este o rețea de regiuni cerebrale care comunică între ele mai ales atunci când creierul nu este concentrat pe o sarcină externă precisă. Este activă când ne gândim la noi înșine, ne amintim evenimente personale, planificăm sau lăsăm mintea să rătăcească.
Această rețea a fost intens studiată în legătură cu îmbătrânirea și boala Alzheimer, deoarece modificările de conectivitate în DMN pot apărea în stadii timpurii ale declinului cognitiv.
În noul studiu, persoanele cu niveluri mai bune de vitamina C au avut o conectivitate structurală mai bine păstrată în rețeaua DMN. Tomohiro Shintaku, cercetător la Hirosaki University, spune că rezultatele generează ipoteza că o dietă bogată în vitamina C ar putea avea un rol de susținere în menținerea sănătății creierului și în limitarea declinului cognitiv legat de vârstă.
De ce ar putea vitamina C să aibă legătură cu sănătatea creierului
Vitamina C este un antioxidant puternic. Ajută la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ, participă la sinteza colagenului, susține funcția imună și contribuie la absorbția fierului din alimentele vegetale.
Creierul este vulnerabil la stres oxidativ, deoarece consumă mult oxigen și conține lipide ușor oxidabile. Din acest motiv, cercetătorii au investigat de mult timp legătura dintre antioxidanți, alimentație și declin cognitiv.
Office of Dietary Supplements din cadrul NIH arată că vitamina C este necesară pentru biosinteza colagenului, L-carnitinei și unor neurotransmițători și funcționează ca antioxidant fiziologic.
Această bază biologică face plauzibilă legătura dintre vitamina C și sănătatea creierului, dar nu dovedește automat că suplimentarea ar modifica evoluția creierului la vârstnici.
Studiul nu dovedește cauzalitate
Cea mai importantă limitare este că studiul este observațional. Cercetătorii au găsit o asociere, nu o relație cauză-efect. Nu se poate spune, pe baza acestor date, că nivelurile scăzute de vitamina C au produs reducerea volumului de materie cenușie sau conectivitatea mai slabă.
Este posibil ca vitamina C să fie doar un marker al unei alimentații mai bune sau al unui stil de viață mai sănătos. Persoanele cu niveluri mai mari pot mânca mai multe fructe și legume, pot fi mai active, pot fuma mai puțin sau pot avea acces mai bun la îngrijire medicală.
Autorii au ajustat statistic pentru mai mulți factori, inclusiv vârstă, educație și activitate fizică, dar nu pot elimina complet influența altor elemente. Ei notează că studiile viitoare ar trebui să includă măsurători repetate ale vitaminei C în timp, mai multe detalii despre alimentație și stil de viață și participanți din mai multe grupuri etnice și socioeconomice.
Nu este un argument pentru megadoze de vitamina C
Rezultatele nu justifică administrarea de doze mari de vitamina C fără indicație medicală. Pentru majoritatea oamenilor, necesarul poate fi acoperit prin alimentație.
NIH menționează un aport recomandat de 90 mg pe zi pentru bărbați adulți și 75 mg pe zi pentru femei adulte, cu nevoi mai mari în sarcină, alăptare și la fumători. Limita superioară tolerabilă pentru adulți este de 2.000 mg pe zi. Peste această limită, riscul de efecte adverse, mai ales diaree și tulburări gastrointestinale, crește.
Mayo Clinic avertizează că dozele mari de vitamina C din suplimente pot provoca probleme digestive și, la unele persoane, pot crește riscul de pietre la rinichi.
De aceea, mesajul practic al studiului nu este „luați suplimente multe”, ci „nu ignorați aportul alimentar de vitamina C, mai ales la vârste înaintate”.
Cele mai bune surse alimentare
Vitamina C se găsește în citrice, kiwi, căpșuni, ardei gras, broccoli, varză, conopidă, pătrunjel, cartofi, roșii, coacăze și fructe de pădure. Pentru că este hidrosolubilă și sensibilă la căldură, o parte din vitamină se poate pierde prin fierbere prelungită.
Un mod simplu de a crește aportul este includerea zilnică a unei porții de fructe bogate în vitamina C și a unei porții de legume crude sau gătite blând. De exemplu, un kiwi, o portocală, ardei gras crud, broccoli gătit la abur sau pătrunjel adăugat la final în mâncare pot contribui semnificativ la aportul zilnic.
Pentru vârstnici, acest lucru poate conta mai mult dacă dieta este monotonă, apetitul este scăzut, există probleme dentare, boli cronice sau dificultăți de acces la alimente proaspete.
De ce descoperirea este relevantă și pentru România
România are o populație îmbătrânită, iar demența și declinul cognitiv devin o presiune tot mai mare pentru familii și sistemul medical. În același timp, alimentația multor persoane vârstnice este dezechilibrată, cu puține fructe și legume proaspete, mai ales în zonele rurale, la persoane cu venituri mici sau la cei care trăiesc singuri.
Studiul japonez nu poate fi aplicat direct populației din România, deoarece a inclus adulți japonezi peste 64 de ani, cu particularități genetice, alimentare și sociale diferite. Dar ideea centrală este relevantă: statusul nutrițional poate avea legătură cu structura creierului și cu rețelele cerebrale implicate în funcția cognitivă.
Într-o țară în care prevenția demenței este încă insuficient discutată, mesajul despre alimentația bogată în legume și fructe merită integrat în recomandările generale pentru îmbătrânire sănătoasă, alături de controlul tensiunii, mișcare, somn, corectarea auzului, tratamentul diabetului și menținerea vieții sociale.
CITEȘTE ȘI: Somnul de calitate este esențial pentru sănătatea creierului: Cum ajută acesta să crească volumul creierului
Ce ar trebui să facă persoanele în vârstă
Persoanele vârstnice nu ar trebui să își testeze sau să își suplimenteze vitamina C doar pe baza unui studiu observațional. Dar ar trebui să fie atente la calitatea dietei, mai ales dacă mănâncă puține alimente proaspete.
În cazul unei alimentații sărace, al fumatului, al unor boli digestive, al dializei, al alcoolului în exces sau al unor diete restrictive, medicul poate decide dacă este necesară suplimentarea. Pentru cei mai mulți oameni, prima alegere rămâne alimentația.
O farfurie care include legume, fructe, proteine de calitate, cereale integrale și grăsimi sănătoase poate susține creierul mai bine decât un singur supliment luat izolat.
Concluzia
Studiul publicat în PLOS One arată că adulții vârstnici cu niveluri mai scăzute de vitamina C în plasmă au avut, în medie, volum mai mic de materie cenușie și conectivitate mai slabă în default mode network, o rețea cerebrală importantă pentru funcțiile cognitive.
Descoperirea nu dovedește că vitamina C previne demența și nu justifică megadozele de suplimente. Dar susține o idee simplă și importantă: alimentația zilnică poate fi legată de felul în care îmbătrânește creierul.
Pentru persoanele în vârstă, mai ales cele cu dietă săracă în fructe și legume, vitamina C nu ar trebui privită doar ca „vitamina pentru răceală”, ci ca parte a unui model alimentar care poate susține sănătatea creierului pe termen lung.
