Cum poate influența căldura de afară efectul colesterolului mare: Simptomele la care să fii atent. Colesterolul rău nu crește brusc doar pentru că afară este foarte cald. Canicula nu funcționează ca un întrerupător care ridică peste noapte LDL-ul, adică lipoproteina cu densitate mică, numită popular „colesterol rău”.
Totuși, căldura extremă poate deveni periculoasă pentru persoanele care au deja colesterol mare, hipertensiune, diabet, obezitate sau boli cardiovasculare.
Explicația este simplă: LDL-ul crescut afectează vasele în timp, iar canicula solicită exact sistemul cardiovascular. Când temperatura este mare, corpul încearcă să se răcească prin transpirație și prin trimiterea unei cantități mai mari de sânge spre piele. Inima muncește mai mult, pulsul poate crește, iar deshidratarea îngroașă sângele și poate agrava dezechilibrele deja existente.
De aceea, în zilele foarte calde, colesterolul mare devine mai periculos nu pentru că „se simte”, ci pentru că se suprapune peste un stres suplimentar pentru inimă și artere.
Colesterolul mare nu doare
Cea mai mare problemă este că LDL-ul crescut nu anunță, de obicei, nimic. Nu provoacă durere, nu dă febră, nu se vede în oglindă și nu produce neapărat amețeli sau oboseală.
NHS explică faptul că nivelul crescut al colesterolului nu produce, în mod obișnuit, simptome și poate fi depistat doar printr-un test de sânge. Tocmai de aceea este periculos: mulți oameni află că au colesterol mare abia după ani de zile sau după apariția unei complicații.
LDL-ul se poate depune în pereții arterelor și contribuie la formarea plăcilor de aterom. În timp, arterele se îngustează, devin mai rigide, iar sângele circulă mai greu. Dacă o placă se rupe și se formează un cheag, poate apărea infarctul sau accidentul vascular cerebral.
CITEȘTE ȘI: Unul din cele mai ieftine alimente recomandat pentru micul dejun care scade colesterolul
De ce căldura poate agrava riscul
Canicula nu este doar un disconfort de vară. În zilele toride, corpul încearcă să-și mențină temperatura internă prin transpirație și vasodilatație. Asta înseamnă că vasele de sânge se lărgesc, sângele este trimis spre piele, iar inima trebuie să pompeze mai mult.
Dacă persoana este deshidratată, volumul de sânge poate scădea, iar inima este forțată să lucreze și mai intens. La cineva cu artere îngustate de plăci de aterom, acest efort suplimentar poate deveni periculos.
CDC atrage atenția că zilele foarte calde pot agrava afecțiunile cronice, inclusiv bolile de inimă. Persoanele în vârstă, cele cu boli cardiovasculare, diabet, afecțiuni renale sau respiratorii sunt mai vulnerabile în timpul valurilor de căldură.
Cu alte cuvinte, nu căldura „produce” colesterolul rău, ci îl face mai greu de suportat pentru organism atunci când arterele sunt deja afectate.
Semnele nu sunt ale colesterolului, ci ale complicațiilor
Când se vorbește despre „semne că LDL-ul a atins un nivel alarmant”, formularea trebuie înțeleasă corect. Colesterolul mare, în sine, nu are simptome clare. Semnele apar atunci când excesul de colesterol a afectat deja arterele sau când apare o complicație cardiovasculară.
De aceea, nu trebuie să aștepți simptome ca să îți verifici colesterolul. Dacă apar semne, problema poate fi deja avansată.
Cele mai importante semnale de alarmă sunt durerile în piept, lipsa de aer, durerea la mers, slăbiciunea bruscă pe o parte a corpului, tulburările de vorbire sau vederea încețoșată. Acestea nu trebuie puse pe seama caniculei, oboselii sau stresului fără evaluare medicală.
Durerea în piept
Durerea, presiunea sau senzația de strângere în piept poate indica faptul că inima nu primește suficient sânge. Aceasta poate apărea la efort, la stres, după mese grele sau în timpul expunerii la căldură.
Uneori, durerea poate merge spre brațul stâng, umăr, spate, gât, maxilar sau stomac. Poate fi însoțită de transpirații reci, greață, amețeală, palpitații sau lipsă de aer.
În zilele caniculare, aceste simptome sunt și mai periculoase, pentru că pot fi confundate cu epuizarea termică. Dacă apare durere în piept, nu se așteaptă să treacă de la sine. Se cere ajutor medical.
Lipsa de aer și oboseala neobișnuită
Lipsa de aer poate apărea din multe cauze, dar la o persoană cu colesterol mare, hipertensiune sau istoric cardiac trebuie luată în serios.
Dacă respirația devine dificilă la eforturi mici, dacă apare senzația că nu ajunge aerul sau dacă persoana se simte brusc epuizată, inima poate fi sub presiune. În caniculă, acest lucru poate fi agravat de deshidratare și de efortul corpului de a se răci.
Oboseala extremă, diferită de cea obișnuită, mai ales dacă vine cu transpirație, greață, durere în piept sau amețeală, poate fi un semn de alarmă cardiovasculară.
Durerea de picioare la mers
Un semn ignorat frecvent este durerea de picioare care apare la mers și se ameliorează la repaus. Poate fi vorba despre claudicație, un simptom al bolii arteriale periferice.
Aceasta apare când arterele care duc sânge spre picioare sunt îngustate, iar mușchii nu primesc suficient oxigen în timpul mersului. Durerea poate apărea în gambă, coapsă sau fesă.
American Heart Association explică faptul că LDL-ul ridicat se poate acumula în artere și poate crește riscul de infarct, AVC și boală arterială periferică. De aceea, durerea de picioare la mers nu trebuie pusă automat pe seama vârstei, coloanei sau oboselii.
Alte semne pot fi picioare reci, răni care se vindecă greu, modificări de culoare ale pielii sau puls slab la nivelul piciorului.
Semnele de AVC
Dacă o arteră care duce sânge la creier se blochează, poate apărea un accident vascular cerebral. Semnele pot apărea brusc și trebuie tratate ca urgență.
Printre simptome se numără slăbiciunea sau amorțeala pe o parte a corpului, fața căzută pe o parte, dificultatea de a vorbi, confuzia, pierderea bruscă a vederii, amețeala severă, pierderea echilibrului sau o durere de cap violentă, apărută brusc.
În caniculă, amețeala și slăbiciunea pot fi puse ușor pe seama căldurii. Dar dacă apar tulburări de vorbire, asimetrie facială, slăbiciune la un braț sau probleme de vedere, se sună imediat la 112.
Depozitele galbene de grăsime
În unele cazuri, colesterolul foarte mare, mai ales cel familial, poate produce semne vizibile. Pot apărea depozite gălbui în jurul pleoapelor, numite xantelasma, sau noduli la nivelul tendoanelor, mai ales la tendonul lui Ahile, coate, genunchi ori mâini.
Aceste semne nu apar la toți oamenii cu colesterol mare. Absența lor nu înseamnă că LDL-ul este normal. Dar dacă apar, merită discutate cu medicul, mai ales dacă există rude cu infarct, AVC sau colesterol foarte mare la vârste tinere.
Hipercolesterolemia familială poate duce la valori foarte mari ale LDL-ului încă din copilărie sau tinerețe și crește riscul cardiovascular precoce.
Ce valori sunt considerate îngrijorătoare
Valorile trebuie interpretate în funcție de riscul fiecărei persoane. Nu există o singură țintă valabilă pentru toți. O persoană tânără, fără alți factori de risc, poate avea o țintă diferită față de cineva cu diabet, infarct, AVC sau boală renală.
Totuși, în general, LDL-ul sub 100 mg/dL este considerat bun pentru multe persoane. Pentru cei cu risc mare, ținta poate fi sub 70 mg/dL sau chiar mai jos, în funcție de recomandarea medicului.
American Heart Association precizează că obiectivul pentru LDL depinde de vârstă, istoricul medical, diabet, antecedente de infarct sau AVC și alți factori de risc. De aceea, rezultatul analizelor trebuie discutat cu medicul, nu interpretat izolat.
Un LDL de peste 190 mg/dL este considerat foarte ridicat și poate indica inclusiv o cauză genetică. În astfel de cazuri, dieta ajută, dar adesea nu este suficientă fără tratament.
Ce trebuie făcut vara dacă ai colesterol mare
În primul rând, nu opri tratamentul pentru colesterol. Statinele sau alte medicamente hipolipemiante nu se întrerup în zilele calde fără acord medical. Dacă apar dureri musculare intense, slăbiciune severă, urină închisă la culoare sau alte reacții neobișnuite, se discută rapid cu medicul.
În al doilea rând, evită deshidratarea. Bea apă regulat, mai ales dacă transpiri mult. Limitează alcoolul, pentru că poate favoriza deshidratarea și poate crește trigliceridele. Evită mesele foarte grase în miezul zilei, pentru că pot îngreuna digestia și pot crește disconfortul.
În al treilea rând, nu face efort intens la prânz sau după-amiaza, când temperatura este maximă. Mersul pe jos, sportul sau treburile în curte se fac dimineața devreme sau seara.
În al patrulea rând, monitorizează tensiunea dacă ai hipertensiune. Căldura, transpirația și deshidratarea pot modifica valorile tensionale și pot influența efectul unor medicamente.
Ce mănânci ca să reduci LDL-ul
Pentru scăderea LDL-ului, cele mai importante schimbări sunt reducerea grăsimilor saturate și creșterea aportului de fibre.
Grăsimile saturate se găsesc în carne grasă, mezeluri, unt, smântână, brânzeturi grase, produse de patiserie, prăjeli și multe alimente ultraprocesate. Acestea ar trebui reduse, mai ales dacă analizele arată LDL crescut.
Fibrele solubile ajută la scăderea colesterolului. Surse bune sunt ovăzul, fasolea, lintea, năutul, merele, citricele, semințele de in, psylliumul și legumele.
Peștele, nucile, uleiul de măsline, legumele, fructele, cerealele integrale și leguminoasele susțin o alimentație mai bună pentru inimă. Nu trebuie schimbat totul dintr-o dată, dar mesele zilnice trebuie să se îndepărteze de modelul cu mezeluri, brânzeturi grase, pâine albă, dulciuri și prăjeli.
CITEȘTE ȘI: Cât de bine e să consumi avocado dacă ai colesterolul mare
Când trebuie cerut ajutor urgent
În zilele caniculare, trebuie cerut ajutor medical rapid dacă apar durere în piept, lipsă de aer, leșin, confuzie, palpitații puternice, slăbiciune bruscă, tulburări de vorbire, tulburări de vedere, durere de cap violentă sau amorțeală pe o parte a corpului.
De asemenea, simptomele de supraîncălzire nu trebuie ignorate: amețeală, greață, slăbiciune, dureri de cap, crampe musculare, transpirație abundentă sau senzația că persoana nu mai poate sta în picioare.
Dacă o persoană cu boală cardiovasculară sau factori de risc are astfel de simptome pe caniculă, nu este suficient să bea un pahar cu apă și să aștepte. Uneori poate fi vorba despre epuizare termică, alteori despre o problemă cardiacă sau neurologică.
Concluzie
Colesterolul rău nu crește brusc de la căldură, dar canicula poate face mai periculoasă o problemă deja existentă. LDL-ul mare afectează arterele în tăcere, iar temperaturile extreme pun inima să muncească mai mult.
Semnele de alarmă nu sunt, de fapt, semne ale colesterolului în sine, ci ale arterelor afectate: durere în piept, lipsă de aer, durere de picioare la mers, slăbiciune bruscă, tulburări de vorbire, tulburări de vedere sau amețeală severă.
Cel mai sigur mod de a afla dacă LDL-ul este mare rămâne analiza de sânge. Iar vara, pentru cei cu risc cardiovascular, protecția înseamnă hidratare, evitarea efortului la orele de vârf, tratament luat corect și atenție la simptomele care pot anunța o urgență.
