Grupele de sânge și la ce boli sunt predispuse fiecare în parte. Tot mai multe studii analizează legătura dintre grupele de sânge și diferite afecțiuni, de la infarct și accident vascular cerebral până la cancer sau infecții.
Pentru cei mai mulți oameni, grupa de sânge este o simplă informație care apare pe analize şi nu este relevantă decât în situații extreme, ca atunci când e nevoie de o transfuzie. Cu toate acestea, cercetătorii privesc grupele de sânge dintr-o altă perspectivă, încercând să vadă dacă există legături între acestea și anumite boli.
Interesul lor vine din faptul că grupele de sânge, A, B, AB şi O nu sunt doar o „etichetă” pentru globulele roșii, pentru că antigenele care le definesc se regăsesc și pe celulele care acoperă vasele de sânge, dar și în organe precum stomacul, intestinul sau plămânii. Tocmai această distribuție i-a făcut pe oameni de știință să se întrebe, de-a lungul timpului, dacă nu cumva aceste diferențe pot influența modul în care organismul reacționează la infecții, la inflamații sau la unele boli.
Avantajele și dezavantajele fiecărei grupe de sânge
Legătura dintre grupa de sânge și diferite boli este studiată încă de la începutul secolului al XX-lea, după ce cercetătorii au demonstrat că antigenele și anticorpii grupelor sanguine se transmit genetic. Totuși, din cauza lipsei anumitor antigene la unele grupe de sânge și a rezultatelor uneori neconcludente, relația dintre grupele A, B, AB şi O și predispoziția la anumite boli, infecțioase sau nu, rămâne controversată, potrivit unui articol publicat de PubMedCentral, care amintește mai multe studii făcute în acest sens.
În ciuda acestui fapt, un lucru este cert, spun oamenii de știință: nu există o grupă de sânge mai bună decât alta în mod absolut, pentru că fiecare dintre ele are anumite avantaje, dar și anumite vulnerabilități, observate în diverse studii.
CITEȘTE ȘI: Grupa de sânge care prezintă cel mai mare risc de a face diabet de tip 2
Grupa A
Cercetătorii au observat în mai multe studii că persoanele care cu grupa de sânge A au, în medie, niveluri mai ridicate de colesterol LDL, adică acel tip de colesterol care se depune în timp pe vasele de sânge și le îngustează. Cu toate acestea, spun ei, nu înseamnă că toți cei cu grupa A au această problemă, dar diferența apare suficient de des încât să fie luată în calcul în analizele statistice.
De asemenea, mai multe cercetări au legat grupa A de un risc mai mare de boli cardiovasculare, inclusiv infarct miocardic, mai ales în situațiile în care se adaugă și alți factori precum alimentația sau stilul de viață.
Când vine vorba de creier, unele studii au mers mai departe și au observat o frecvență ușor mai mare a accidentului vascular ischemic la persoanele cu grupa A, în special la vârste mai tinere.
Pe partea de infecții, cei care au grupa A par să aibă o protecție naturală mai mare împotriva norovirusului, virusul care provoacă frecvent episoade de vărsături și diaree și, de asemenea, împotriva muşcăturilor de ţânţari, însă în acest ultim caz diferențele sunt influențate mult de mediul în care trăiesc oamenii.
Aceeași grupă A a apărut mai des în rândul pacienților cu cancer gastric și pancreatic, ceea ce a dus la ideea unor posibile legături, fără ca acestea să fie considerate, însă cauze directe.
Alte cercetări au indicat niveluri mai ridicate de cortizol la persoanele cu grupa A, un hormon implicat în reacția la stres, ceea ce ar putea explica de ce anumite persoane reacționează mai impulsiv în situații tensionate.
Grupa B
Studiile au scos la iveală câteva tipare interesante legate și de grupa de sânge B. De exemplu, persoanele cu această grupă par să dezvolte mai rar pietre la rinichi, iar în mediile în care există expunere frecventă la natură, s-a observat că acestea sunt mai rar mușcate de căpușe, comparativ cu cei din cu alte grupe.
Diferențele nu sunt spectaculoase, dar sunt suficiente cât să atragă atenția cercetătorilor și să constituie un tipar.
În ceea ce privește bolile infecțioase, unele cercetări au legat grupa B de o anumită rezistență față de agenți patogeni precum variola sau malaria, deși mecanismele exacte care fac acest lucru posibil nu sunt pe deplin clare.
În același timp, persoanele care au grupa B au un risc mai redus pentru unele tipuri de cancer gastric și de vezică urinară, iar organismul lor pare să ofere un mediu mai puțin favorabil bacteriei Helicobacter pylori, implicată frecvent în apariția ulcerelor.
Pe de altă parte, însă, în unele studii, grupa B apare în legătură cu o frecvență mai mare a anumitor infecții, cum sunt tuberculoza sau holera, iar în analize privind bolile cardiovasculare şi oncologice persoanele cu această grupă de sânge au o predispoziție mai mare de a dezvolta boli de inimă sau cancer pancreatic.
Tot la grupa B s-au constat și mai multe cazuri de diabet de tip 2 și hipertensiune, însă cercetătorii spun că apariția unor astfel de afecțiuni depinde mult şi de alți factori care țin de stilul de viață.
Grupa AB
Persoanele cu AB pozitiv pot primi sânge de la toate celelalte grupe, ceea ce le oferă un avantaj clar în situații de urgență. În același timp, plasma lor este folosită frecvent în spitale pentru pacienți în stare critică, fiind apreciată în centrele de traumă pentru compatibilitatea ei largă.
Dincolo de aceste aspecte practice, cercetările au asociat grupa AB cu un nivel mai ridicat al inflamației în organism, ceea ce poate influența sănătatea vaselor de sânge pe termen lung, potrivit sciencedirect.
În analizele American Heart Association, această grupă predomină în rândul persoanelor cu risc crescut de cheaguri de sânge și infarct pe fond de boală coronariană. Practic, dintre toate grupele, AB este menționată cel mai frecvent în acest context.
Studiile au mai legat această grupă de un risc mai mare pentru cancer pancreatic, iar o cercetare publicată în Neurology afirmă că persoanele cu grupa AB au o probabilitate mai mare de a dezvolta tulburări de memorie și gândire, unele dintre ele evoluând spre forme de demență.
CITEȘTE ȘI: Ce grupă de sânge are riscul mărit de a face gastrită, tromboză sau demență
Grupa 0
Grupa 0 este cea mai răspândită la nivel global și intră cel mai des în discuție în spitale, mai ales pentru că 0 negativ este considerată donator universal, ceea ce înseamnă că sângele persoanelor care au această grupă poate fi folosit în aproape orice situație de urgență.
Potrivit American Heart Association, persoanele cu grupa O prezintă cel mai mic risc de infarct și de formare a cheagurilor de sânge la nivelul picioarelor și plămânilor.
Cercetătorii au descoperit și că persoanele cu această grupă au un risc cu 12% mai mic de accident vascular cerebral comparativ cu celelalte grupe.
De asemenea, potrivit unor studii realizate în timpul pandemiei, cei care au grupa 0 par să se infecteze mai rar cu virusul SARS-CoV-2 sau, dacă se îmbolnăvesc, dezvoltă mai rar forme severe, deoarece, în general, au mai puține probleme legate de coagularea sângelui, un factor asociat cu evoluția gravă a bolii.
Acest avantaj vine însă la pachet cu o vulnerabilitate: chiar dacă fac mai rar tromboze, au un risc mai mare de hemoragii și sângerări excesive după intervenții chirurgicale sau traumatisme.
