Deficitul acestei vitamine are simptome asemănătoare cu demența: Despre ce este vorba. Deficitul de vitamina B12 poate afecta sistemul nervos, memoria, echilibrul și starea de energie, iar la vârste înaintate poate fi confundat uneori cu îmbătrânirea normală sau cu debutul unei boli neurodegenerative.
Prof. dr. Gabriel Prada, președintele Societății Naționale de Gerontologie și Geriatrie, atrage atenția că lipsa acestei vitamine poate favoriza tulburări neurologice și poate fi asociată cu forme de declin cognitiv.
„Există o vitamină, B12, al cărei deficit favorizează apariția demenței de tip Alzheimer și a altor boli neuronale, de aceea nu e bine să excludem anumite grupe de alimente din dietă, ci să avem o dietă echilibrată. Vitamina B12 se găsește în cantități mari în organe, în ficat”, a explicat prof. dr. Gabriel Prada.
Mesajul trebuie înțeles corect. Deficitul de B12 nu înseamnă automat Alzheimer, iar suplimentele nu sunt un tratament pentru boala Alzheimer. Dar lipsa acestei vitamine poate produce tulburări de memorie, confuzie, amorțeli, probleme de mers, anemie și simptome neurologice care, netratate, pot deveni serioase.
Ce este vitamina B12
Vitamina B12, numită și cobalamină, este o vitamină de care organismul are nevoie pentru funcționarea sistemului nervos, formarea globulelor roșii și sinteza ADN-ului. Corpul nu o produce singur, așa că trebuie obținută din alimentație, alimente fortificate sau suplimente.
Potrivit National Institutes of Health, vitamina B12 este necesară pentru dezvoltarea, mielinizarea și funcționarea sistemului nervos central. Mielina este învelișul protector al fibrelor nervoase, iar fără o cantitate suficientă de B12, comunicarea dintre celulele nervoase poate fi afectată.
Pentru majoritatea adulților, aportul recomandat este de 2,4 micrograme pe zi. Necesarul este mai mare în sarcină și alăptare.
CITEȘTE ȘI: Supradoza de vitamina D: Cât de periculoasă este aceasta când e luată în exces
Unde se găsește vitamina B12
Vitamina B12 se găsește natural în alimente de origine animală: ficat, carne, pește, fructe de mare, ouă, lapte și produse lactate. Printre cele mai bogate surse se află ficatul de vită, scoicile, peștele, carnea și lactatele.
NIH precizează că vitamina B12 nu este prezentă în mod natural în alimentele vegetale. Totuși, unele produse pot fi fortificate cu B12, cum sunt anumite cereale pentru mic dejun, drojdia nutrițională fortificată sau unele băuturi vegetale.
Asta înseamnă că o dietă vegetariană sau vegană poate fi echilibrată, dar trebuie planificată atent. Persoanele care nu consumă carne, pește, ouă sau lactate trebuie să își asigure B12 din alimente fortificate sau suplimente, după recomandarea medicului.
Problema apare când produsele animale sunt eliminate fără o strategie de înlocuire. În timp, depozitele de B12 pot scădea, iar simptomele pot apărea lent, uneori după ani.
Legătura dintre B12, memorie și demență
Vitamina B12 este implicată în funcționarea creierului și a nervilor. Deficitul poate provoca oboseală, tulburări de concentrare, schimbări de dispoziție, amorțeli, furnicături, probleme de echilibru și tulburări de memorie.
În forme severe, lipsa de B12 poate da simptome asemănătoare demenței. Persoana poate deveni confuză, poate avea dificultăți de orientare, poate uita lucruri recente sau poate părea deprimată și retrasă.
NIH notează că unele studii observaționale au găsit asocieri între nivelurile scăzute de vitamina B12 și funcția cognitivă mai slabă, dar studiile clinice nu au arătat clar că suplimentarea cu B12 previne sau încetinește boala Alzheimer la persoanele care nu au deficit.
Cu alte cuvinte, vitamina B12 este foarte importantă pentru creier, dar nu trebuie transformată într-o promisiune falsă. Corect este să spunem că deficitul trebuie depistat și tratat, pentru că poate agrava starea neurologică și poate imita sau accentua tulburările cognitive.
Deficitul poate fi confundat cu îmbătrânirea
La adulții în vârstă, deficitul de B12 poate fi greu de recunoscut. Oboseala, slăbiciunea, uitarea, mersul nesigur, amorțelile sau starea de confuzie sunt puse uneori pe seama vârstei.
Asta poate întârzia diagnosticul. NIH arată că simptomele deficitului de B12 pot avea nevoie de ani ca să apară, iar modificările neurologice pot apărea chiar și fără anemie. De aceea, o hemogramă aparent acceptabilă nu exclude întotdeauna problema.
Dacă o persoană în vârstă devine brusc mai uitucă, instabilă la mers, obosită sau confuză, medicul poate recomanda analize pentru B12, folat, hemoleucogramă, funcție tiroidiană și alte cauze reversibile de declin cognitiv.
Nu orice problemă de memorie este Alzheimer. Unele cauze pot fi tratate, iar deficitul de B12 este una dintre ele.
Cine are risc mai mare de deficit
Persoanele în vârstă sunt mai expuse deficitului de B12, chiar dacă mănâncă produse animale. Odată cu vârsta, aciditatea gastrică poate scădea, iar absorbția vitaminei din alimente devine mai dificilă.
Risc mai mare au și persoanele cu gastrită atrofică, anemie pernicioasă, boală celiacă, boală Crohn, intervenții chirurgicale pe stomac sau intestin, chirurgie bariatrică, consum cronic de alcool sau diete foarte restrictive.
O categorie importantă este formată din cei care iau anumite medicamente pe termen lung. Metforminul, folosit frecvent în diabet, poate reduce absorbția B12. La fel, inhibitorii pompei de protoni și alte medicamente care scad aciditatea gastrică pot influența nivelul vitaminei B12.
Veganii, vegetarienii stricți și copiii alăptați de mame cu deficit de B12 sunt, de asemenea, categorii care trebuie monitorizate mai atent.
Semnele care pot anunța lipsa de B12
Deficitul de vitamina B12 poate avea simptome variate. Unele sunt discrete, altele pot deveni severe dacă problema nu este tratată.
Semne posibile:
- oboseală persistentă;
- slăbiciune;
- amețeală;
- paloare;
- palpitații;
- respirație grea la efort;
- limbă roșie, dureroasă sau lucioasă;
- amorțeli și furnicături în mâini sau picioare;
- senzație de arsură la nivelul extremităților;
- mers nesigur;
- probleme de echilibru;
- tulburări de memorie;
- confuzie;
- iritabilitate;
- depresie;
- dificultăți de concentrare.
Dacă apar amorțeli, tulburări de mers, confuzie sau pierderi de memorie, evaluarea medicală nu trebuie amânată. Unele afectări neurologice pot deveni greu reversibile dacă deficitul persistă mult timp.
De ce nu este suficient să iei suplimente la întâmplare
Vitamina B12 se găsește în suplimente orale, comprimate sublinguale, spray-uri și forme injectabile. În deficitul confirmat, medicul poate recomanda suplimente sau injecții, în funcție de cauză și severitate.
Totuși, automedicația nu este ideală. O doză luată la întâmplare poate masca problema fără să explice de ce a apărut deficitul. Dacă există anemie pernicioasă sau malabsorbție, persoana poate avea nevoie de tratament pe termen lung și monitorizare.
În plus, tulburările de memorie nu trebuie tratate acasă doar cu vitamine. Ele pot avea multe cauze: boală Alzheimer, demență vasculară, depresie, tulburări tiroidiene, efecte adverse ale medicamentelor, infecții, tulburări de somn, deficit de B12, deficit de folat sau alte probleme metabolice.
Analizele sunt cele care clarifică situația.
CITEȘTE ȘI: Vitamina care poate scădea cu 66% riscul de a face glaucom, „hoțul tăcut al vederii”
Cum se verifică nivelul de B12
Cel mai des, medicul recomandă determinarea vitaminei B12 în sânge. Uneori, mai ales când rezultatul este la limită, pot fi necesare analize suplimentare, precum acid metilmalonic sau homocisteină.
NIH precizează că nivelurile serice sub aproximativ 200-250 pg/mL sunt considerate, în multe laboratoare, subnormale, iar acidul metilmalonic poate ajuta la confirmarea deficitului în cazurile neclare.
Interpretarea trebuie făcută de medic, mai ales la vârstnici, la persoane cu boală renală sau la cei care iau suplimente.
Alimentație echilibrată, nu extreme
Avertismentul prof. dr. Gabriel Prada merge în direcția unei idei simple: excluderea unor grupe alimentare fără plan poate crea carențe. Asta nu înseamnă că fiecare persoană trebuie să mănânce carne zilnic sau că alimentația vegetală este greșită. Înseamnă că restricțiile trebuie făcute informat.
Pentru cei care consumă produse animale, sursele de B12 pot fi ficatul, peștele, fructele de mare, ouăle, laptele, iaurtul și carnea. Pentru cei care nu consumă produse animale, sursele trebuie să fie alimentele fortificate și suplimentele potrivite.
O dietă bună pentru creier nu se reduce la o singură vitamină. Contează și proteinele, omega-3, vitamina D, folatul, fierul, iodul, magneziul, somnul, mișcarea, controlul tensiunii, controlul glicemiei și viața socială.
Dar vitamina B12 are un loc special, pentru că lipsa ei poate afecta direct nervii și poate produce simptome cognitive.
Ce trebuie să rețină persoanele care nu mănâncă produse animale
Dacă o persoană este vegană sau vegetariană strictă, B12 nu trebuie lăsată la voia întâmplării. Plantele obișnuite nu furnizează cantități sigure de B12 activă pentru organism. Spirulina, algele sau produsele fermentate nu sunt surse pe care să te bazezi fără recomandare medicală și monitorizare.
Cele mai sigure variante sunt alimentele fortificate cu B12 și suplimentele. Eticheta trebuie verificată, pentru că nu orice lapte vegetal sau drojdie nutrițională conține vitamina B12.
Pentru persoanele în vârstă, chiar și o dietă cu produse animale poate să nu fie suficientă dacă absorbția este redusă. De aceea, analizele sunt mai importante decât presupunerile.
Concluzie
Vitamina B12 este una dintre vitaminele importante pentru creier, nervi și sânge. Deficitul ei poate provoca oboseală, anemie, amorțeli, probleme de echilibru, tulburări de memorie, confuzie și simptome care pot semăna cu demența.
Avertismentul medicului geriatru Gabriel Prada este important mai ales pentru persoanele care elimină carnea și produsele animale fără să își asigure corect aportul de B12. Vitamina se găsește natural în alimente de origine animală, iar în alimentația vegetală trebuie obținută din produse fortificate sau suplimente.
Lipsa de B12 nu înseamnă automat boala Alzheimer. Dar este o cauză tratabilă de afectare neurologică și cognitivă care merită căutată, mai ales la vârstnici, vegetarieni, vegani, persoane cu boli digestive sau pacienți care iau metformin ori medicamente antiaciditate pe termen lung.
Când memoria începe să scadă, când apar furnicături, oboseală inexplicabilă sau mers nesigur, o simplă analiză poate face diferența.
