Roșiile, aliat neașteptat pentru ficatul gras. Ce s-a întâmplat după doar șase săptămâni de consum zilnic. Un aliment prezent în aproape orice bucătărie ar putea avea un efect neașteptat asupra ficatului gras. Într-un studiu clinic randomizat, adulții cu boală hepatică steatotică asociată disfuncției metabolice care au consumat zilnic roșii crude și sos de roșii au avut, după numai șase săptămâni, o reducere mai mare a steatozei hepatice decât cei care au eliminat complet roșiile din dietă. Efectul a apărut fără scădere semnificativă în greutate, ceea ce i-a făcut pe cercetători să ia în calcul o acțiune proprie a compușilor din roșii asupra ficatului.
Ficatul gras este una dintre cele mai răspândite probleme hepatice ale prezentului și apare frecvent împreună cu rezistența la insulină, diabetul de tip 2, excesul ponderal și colesterolul crescut.
Boala este cunoscută în prezent sub numele de MASLD – metabolic dysfunction-associated steatotic liver disease, adică boală hepatică steatotică asociată disfuncției metabolice. Este denumirea care a înlocuit în mare măsură termenul de „ficat gras non-alcoolic”.
Un nou studiu clinic realizat în Italia arată că un aliment foarte simplu ar putea contribui la reducerea acumulării de grăsime în ficat: roșiile.
Cercetarea, publicată în revista Nutrients, a comparat consumul zilnic de roșii cu o dietă din care acestea au fost eliminate complet.
Câte roșii au mâncat participanții
Studiul POMOSANO a inclus 79 de adulți cu MASLD, cu vârste între 18 și 65 de ani și un indice de masă corporală de cel mult 30 kg/m², potrivit doctorulzilei.ro.
Participanții au fost împărțiți aleatoriu în două grupuri.
Cei 42 de oameni din grupul de intervenție au consumat zilnic:
- 200 de grame de roșii crude;
- 50 de grame de sos de roșii.
Ceilalți 37 de participanți au urmat, în aceeași perioadă, o dietă fără roșii.
Experimentul a durat numai șase săptămâni, iar participanții au fost rugați să își păstreze în rest stilul obișnuit de viață.
CITEȘTE ȘI: Cum alegi cele mai bune roșii, dulci și zemoase, din piață
Cercetătorii au ales intenționat o combinație de roșii crude și sos. Procesarea termică poate modifica disponibilitatea unor compuși din roșii, în timp ce varianta crudă păstrează alte substanțe bioactive într-o formă diferită.
Grăsimea din ficat a scăzut mai mult la cei care au mâncat roșii
Înainte și după cele șase săptămâni, cercetătorii au evaluat steatoza hepatică prin FibroScan, utilizând parametrul CAP – controlled attenuation parameter.
Acesta oferă o estimare neinvazivă a cantității de grăsime acumulate în ficat.
CAP a scăzut în ambele grupuri, însă reducerea a fost considerabil mai mare în grupul care consumase roșii.
Scăderea mediană a fost de aproximativ:
35 dB/m la cei care au mâncat roșii, comparativ cu 18 dB/m în grupul care le-a evitat.
După ajustarea rezultatelor în funcție de vârstă, sex și indicele de masă corporală, diferența dintre grupuri a rămas semnificativă statistic.
Autorii consideră că rezultatele susțin posibilitatea ca introducerea regulată a roșiilor în alimentație să ajute la reducerea steatozei la adulții cu MASLD.
Partea surprinzătoare: oamenii nu au slăbit
Rezultatul devine și mai interesant dintr-un motiv.
Participanții care au consumat roșii nu au pierdut o cantitate semnificativă de greutate corporală.
Nu au existat nici modificări importante ale masei totale de grăsime sau ale grăsimii abdominale care să explice diferența observată la nivelul ficatului.
Acest lucru contează deoarece scăderea în greutate este una dintre metodele cunoscute pentru reducerea grăsimii hepatice la persoanele supraponderale cu MASLD.
Dacă participanții ar fi slăbit considerabil, ar fi fost dificil de separat efectul roșiilor de efectul pierderii în greutate.
În acest studiu, reducerea mai accentuată a steatozei a apărut în absența unor modificări majore ale greutății și compoziției corporale.
Cercetătorii cred că acest lucru ridică posibilitatea ca substanțele bioactive din roșii să aibă efecte proprii asupra acumulării grăsimii în ficat.
Ce au roșiile atât de special
Cel mai cunoscut compus din roșii este licopenul, pigmentul carotenoid care le conferă culoarea roșie.
Licopenul are proprietăți antioxidante și a fost studiat pentru capacitatea sa de a influența stresul oxidativ și inflamația, două procese implicate în progresia bolii hepatice metabolice.
Dar roșiile conțin mai mult decât licopen.
Printre compușii biologic activi se află și:
- beta-carotenul;
- fitoenul;
- polifenolii;
- vitamine și minerale;
- alți carotenoizi.
Autorii studiului POMOSANO atrag atenția tocmai asupra combinației de licopen, beta-caroten, polifenoli și alți compuși antioxidanți și antiinflamatori din roșii.
Un alt studiu publicat în august 2026 a atras atenția asupra unui compus mult mai puțin cunoscut: fitoenul, precursor al licopenului.
În experimente pe animale, cercetători de la Tufts University au constatat că fitoenul a redus modificările hepatice asociate MASLD, deși aceste rezultate provin deocamdată de la șoareci și nu pot fi extrapolate direct la oameni.
Sunt mai bune roșiile crude sau sosul de roșii?
Studiul nu permite separarea efectului celor două forme, pentru că participanții le-au consumat împreună.
Există însă un motiv pentru această combinație.
Licopenul este liposolubil, iar procesarea termică poate crește biodisponibilitatea lui, făcându-l mai ușor accesibil organismului.
Roșiile crude furnizează în același timp un profil diferit de micronutrienți și substanțe vegetale.
De aceea, cercetătorii au inclus în intervenție atât roșii proaspete, cât și sos de roșii, tocmai pentru a obține expunerea la compușii bioactivi în forme complementare.
Asta nu înseamnă însă că orice sos de roșii din comerț are automat același efect.
Unele produse pot conține cantități mari de sare, zahăr sau alte ingrediente, iar studiul a utilizat produse standardizate.
Un alt studiu clinic din Italia a găsit un rezultat asemănător
POMOSANO nu este singura cercetare recentă care indică un posibil efect al produselor din roșii asupra ficatului gras.
Într-un alt studiu clinic randomizat, publicat în iulie 2026 în European Journal of Nutrition, 98 de persoane cu MASLD au primit timp de 12 săptămâni fie un sos de roșii bogat în carotenoizi, obținut din roșii maturate pe plantă, fie un sos comercial folosit drept control.
Și în acest experiment, sosul bogat în carotenoizi a fost asociat cu reducerea conținutului de grăsime hepatică.
Cele două studii nu sunt identice și nu trebuie tratate ca și cum ar demonstra exact același lucru, însă rezultatele merg în aceeași direcție și întăresc interesul pentru compușii naturali din tomate.
Ce NU s-a îmbunătățit în studiul de șase săptămâni
Rezultatele au și limite importante.
După șase săptămâni, cercetătorii nu au observat diferențe semnificative între grupuri în ceea ce privește:
- rigiditatea ficatului;
- scorul FIB-4, folosit pentru evaluarea riscului de fibroză;
- glicemia;
- profilul lipidic;
- markerii inflamatori;
- enzimele hepatice;
- majoritatea parametrilor metabolici analizați.
Prin urmare, studiul nu arată că roșiile „vindecă ficatul gras” și nici că pot inversa fibroza hepatică.
Ceea ce a fost observat este mult mai precis: o reducere mai mare a steatozei măsurate prin CAP după șase săptămâni de consum zilnic de roșii și sos de roșii.
De asemenea, numărul participanților a fost relativ mic, iar studiul a durat doar șase săptămâni.
Sunt necesare cercetări mai mari și mai lungi pentru a afla dacă efectul persistă și dacă se traduce în reducerea riscului de progresie a bolii.
Ce este MASLD și de ce nu trebuie ignorată
MASLD apare atunci când în ficat se acumulează o cantitate excesivă de grăsime în contextul unor factori metabolici.
Este frecvent asociată cu:
- grăsime abdominală;
- rezistență la insulină;
- diabet de tip 2;
- hipertensiune;
- colesterol și trigliceride crescute.
La multe persoane, afecțiunea rămâne ani întregi fără simptome evidente.
Într-o parte dintre cazuri, boala poate progresa către inflamație hepatică – MASH –, fibroză, ciroză și, în unele situații, cancer hepatic.
La nivel global, prevalența MASLD la adulți este estimată la aproximativ 38%, iar în Europa studiile indică valori de aproximativ un sfert din populația adultă.
CITEȘTE ȘI: Roșii la masa de seară: Cum îți este afectat somnul dacă le consumi
Roșiile nu înlocuiesc tratamentul ficatului gras
Rezultatul studiului nu transformă roșiile într-un medicament.
În managementul MASLD, alimentația în ansamblu, activitatea fizică, controlul greutății, diabetului, colesterolului și tensiunii arteriale rămân mult mai importante decât introducerea unui singur aliment.
Autorii descriu consumul de roșii drept o posibilă strategie nutrițională complementară, nu drept tratament de sine stătător.
Articolul care a readus cercetarea în atenție, publicat de Prevention, subliniază aceeași idee: roșiile pot face parte dintr-o alimentație bogată în fibre și alimente cu profil antiinflamator, dar nu compensează o dietă dezechilibrată.
Totuși, studiul oferă un rezultat greu de ignorat: 200 de grame de roșii crude și 50 de grame de sos pe zi, timp de numai șase săptămâni, au fost asociate cu o reducere mai mare a grăsimii hepatice chiar fără o scădere semnificativă în greutate.
Pentru un aliment atât de obișnuit, este un efect care merită investigat în studii mai mari.
