Dieta care a redus cu 67% grăsimea din ficat. Rezultatele i-au surprins pe cercetători. O dietă foarte săracă în carbohidrați a produs rezultate neașteptat de bune într-un studiu clinic pe persoane cu obezitate, prediabet și ficat gras. După ce participanții au pierdut aproximativ 10% din greutate, cei care au urmat dieta ketogenică au avut o reducere cu 67% a grăsimii din ficat, față de 45% în cazul dietei mediteraneene și al unei diete foarte sărace în grăsimi.
În plus, jumătate dintre cei din grupul keto nu mai îndeplineau criteriile pentru prediabet la finalul intervenției. Studiul este însă mic și nu arată dacă avantajele se mențin pe termen lung.
Dieta ketogenică continuă să împartă specialiștii în nutriție. Este foarte săracă în carbohidrați și bogată în grăsimi, poate fi dificil de menținut și nu este potrivită pentru toată lumea.
Un nou studiu clinic arată însă că, cel puțin pe termen scurt și pentru o categorie foarte precisă de pacienți, compoziția dietei ar putea conta mai mult decât simpla scădere în greutate.
Cercetători de la Washington University School of Medicine din St. Louis au comparat trei dintre cele mai cunoscute modele alimentare pentru slăbit: dieta ketogenică, dieta mediteraneană și o dietă foarte săracă în grăsimi, bazată predominant pe alimente vegetale.
Rezultatele, publicate pe 27 august 2026 în revista Cell Metabolism, au arătat că toate cele trei variante au îmbunătățit sănătatea metabolică, dar dieta ketogenică a produs cele mai mari schimbări la nivelul ficatului și al controlului glicemiei.
CITEȘTE ȘI: Cardiologii recomandă: Dieta care îți poate scădea tensiunea arterială în doar câteva săptămâni
Toți participanții aveau trei probleme metabolice în același timp
Studiul nu a fost realizat pe persoane sănătoase care doreau pur și simplu să slăbească.
Cercetătorii au recrutat adulți care aveau simultan:
- obezitate;
- prediabet;
- exces de grăsime în ficat.
În total, 55 de persoane au fost repartizate aleatoriu într-unul dintre cele trei grupuri alimentare, iar 42 au finalizat intervenția și au fost incluse în analiza principală.
Vârsta medie a celor care au terminat studiul a fost de aproximativ 43 de ani, iar indicele de masă corporală mediu la început era de 38,9 kg/m².
Grăsimea hepatică a fost măsurată prin imagistică prin rezonanță magnetică, iar cercetătorii au efectuat teste complexe pentru a vedea cât de bine răspundeau ficatul și mușchii la insulină.
Diferența importantă: toate cele trei grupuri au slăbit aproape la fel
Unul dintre punctele forte ale cercetării este că oamenii nu au fost comparați după ce un grup slăbise mult, iar altul foarte puțin.
Cercetătorii au urmărit intenționat ca fiecare grup să piardă aproximativ 10% din greutatea corporală inițială.
Participanții la dieta ketogenică au slăbit în medie 10,4%, cei cu dieta mediteraneană 10,2%, iar cei cu dieta săracă în grăsimi 10,1%.
Intervenția a durat în medie între aproximativ patru și cinci luni, în funcție de cât timp a avut nevoie fiecare grup pentru a ajunge la ținta de slăbire.
Asta le-a permis cercetătorilor să pună o întrebare mai interesantă: dacă oamenii slăbesc la fel, contează și din ce alimente provin caloriile?
Rezultatele sugerează că, pentru unele modificări metabolice, da.
Grăsimea din ficat a scăzut cu 67% în grupul keto
Cea mai spectaculoasă diferență a fost observată la nivelul ficatului.
După pierderea în greutate, cantitatea de trigliceride acumulate în ficat s-a redus în toate cele trei grupuri.
Dar proporțiile au fost diferite:
- 67% în grupul ketogenic;
- 45% în grupul mediteranean;
- 45% în grupul cu dietă foarte săracă în grăsimi și predominant vegetală.
Diferența dintre dieta ketogenică și celelalte două a fost semnificativă statistic.
Acumularea excesivă de grăsime în ficat este caracteristică bolii hepatice steatotice asociate disfuncției metabolice – MASLD – și apare frecvent la persoanele cu obezitate, rezistență la insulină și diabet de tip 2.
Dacă boala progresează, la o parte dintre pacienți pot apărea inflamație, fibroză și, în timp, ciroză.
Ficatul a început să răspundă mult mai bine la insulină
Nu doar cantitatea de grăsime hepatică s-a schimbat.
Sensibilitatea ficatului la insulină s-a îmbunătățit în toate grupurile, însă creșterea a fost de două până la trei ori mai mare la cei care au urmat dieta ketogenică.
Insulina ajută, printre altele, la controlarea cantității de glucoză eliberate de ficat în sânge.
Atunci când ficatul devine rezistent la insulină, continuă să producă glucoză chiar și atunci când organismul nu mai are nevoie de ea, contribuind la creșterea glicemiei.
Autorii studiului spun că dieta foarte săracă în carbohidrați a produs îmbunătățiri hepatice care par să depășească efectul obținut prin simpla pierdere a kilogramelor.
Jumătate dintre cei din grupul keto nu mai îndeplineau criteriile de prediabet
Rezultatul privind glicemia a fost la fel de interesant.
La finalul intervenției, aproximativ 50% dintre participanții din grupul ketogenic nu mai îndeplineau criteriile pentru prediabet.
Proporțiile au fost mai mici în celelalte grupuri:
- aproximativ 29% cu dieta mediteraneană;
- aproximativ 7% cu dieta foarte săracă în grăsimi.
Acest rezultat nu trebuie interpretat ca o dovadă că dieta ketogenică „vindecă” prediabetul definitiv. Studiul arată doar că, la momentul evaluării de după pierderea în greutate, o parte dintre participanți nu mai aveau valorile necesare pentru acest diagnostic. Nu știm dacă efectul se menține ani întregi sau după revenirea la o alimentație diferită.
Glicemia pe parcursul zilei a scăzut cel mai mult cu dieta keto
Cercetătorii nu s-au limitat la glicemia măsurată dimineața.
În cadrul experimentului au monitorizat în mod repetat glucoza și hormonii din sânge timp de 24 de ore.
Nivelul total al glucozei pe parcursul unei zile a scăzut cu aproximativ:
- 20% în grupul ketogenic;
- 8% în grupul mediteranean;
- 8% în grupul foarte sărac în grăsimi.
Și nivelurile insulinei pe parcursul celor 24 de ore au scăzut mai mult în grupul ketogenic: aproximativ 74%, comparativ cu 44% pentru dieta mediteraneană și 27% pentru dieta foarte săracă în grăsimi.
Aceste rezultate sunt compatibile cu o reducere a necesarului de insulină și cu un control metabolic mai bun pe durata intervenției.
Mușchii au răspuns însă bine indiferent de dietă
Studiul a oferit și un rezultat care arată cât de mult contează pierderea în greutate în sine.
Sensibilitatea musculară la insulină s-a îmbunătățit cu aproximativ 50% în toate cele trei grupuri, fără un avantaj important pentru dieta ketogenică.
Asta înseamnă că, pentru acest parametru, slăbirea pare să fi fost mai importantă decât proporția de carbohidrați sau grăsimi din dietă.
Samuel Klein, autorul senior al studiului, spune că rezultatele arată tocmai această combinație: pierderea în greutate este benefică indiferent de dieta folosită, dar reducerea foarte mare a carbohidraților poate aduce efecte metabolice suplimentare la nivelul ficatului pentru persoanele cu obezitate, prediabet și steatoză hepatică.
Cum arăta dieta ketogenică din studiu
Dieta keto testată de cercetători a fost una foarte strictă.
Aproximativ:
- 4% din calorii proveneau din carbohidrați;
- 73% din grăsimi;
- 23% din proteine.
Prin comparație, dieta mediteraneană furniza aproximativ 50% din calorii din carbohidrați, 35% din grăsimi și 15% din proteine.
Dieta predominant vegetală și foarte săracă în grăsimi conținea aproximativ 70% carbohidrați, 15% grăsimi și 15% proteine.
Este o diferență foarte mare, iar dieta keto folosită în cercetare nu trebuie confundată cu simpla decizie de a mânca „ceva mai puțină pâine și paste”.
Participanții au intrat efectiv într-un model alimentar conceput pentru a produce cetoză nutrițională.
Cercetătorii le-au oferit participanților toată mâncarea
Un alt detaliu important face studiul mai riguros decât multe cercetări despre diete.
Participanții nu au primit doar o foaie cu recomandări pe care să încerce să o urmeze acasă.
Toată mâncarea a fost pregătită și furnizată de echipa de cercetare, iar participanții aveau întâlniri săptămânale cu dieteticianul.
Aderența raportată la mesele și gustările studiului a depășit 95% în toate cele trei grupuri.
Acest control ajută cercetătorii să fie mai siguri că diferențele observate provin din dietele testate.
În viața reală însă, tocmai această aderență poate deveni una dintre marile probleme ale dietei ketogenice.
Colesterolul nu a crescut în cele câteva luni de studiu
Un rezultat care i-a surprins pe cercetători a fost că aportul foarte mare de grăsimi din dieta ketogenică nu s-a tradus, în această perioadă, printr-o deteriorare mai mare a principalilor markeri lipidici.
Nu au existat diferențe semnificative între grupuri în privința LDL-colesterolului, apolipoproteinei B sau trigliceridelor măsurate pe parcursul a 24 de ore.
Acest lucru nu demonstrează însă că o dietă ketogenică bogată în grăsimi este lipsită de consecințe cardiovasculare pe termen lung.
Studiul a durat doar câteva luni și nu a fost conceput pentru a vedea câți participanți dezvoltă infarct, AVC sau alte boli cardiovasculare peste ani.
De ce nu este un verdict că „dieta keto este mai sănătoasă decât dieta mediteraneană”
Rezultatele sunt impresionante, dar comparația trebuie păstrată în limitele studiului.
În primul rând, cercetarea a fost mică: numai 42 de persoane au finalizat-o, aproximativ 14 în fiecare grup.
În al doilea rând, toți participanții aveau un profil metabolic particular: obezitate, prediabet și ficat gras. Rezultatele nu pot fi extrapolate automat la o persoană cu greutate normală și fără probleme metabolice.
În al treilea rând, experimentul a urmărit ce se întâmplă în perioada în care oamenii slăbesc aproximativ 10%.
Autorii recunosc că nu pot spune dacă aceleași avantaje apar atunci când dieta ketogenică este urmată pentru menținerea greutății și nici dacă este necesară o restricție atât de severă a carbohidraților pentru obținerea efectului.
CITEȘTE ȘI: ”80% sătul” – Regula de aur care îi ajută pe japonezi să fie slabi, fără dietă și fără efort
Dieta keto poate fi greu de menținut pe termen lung
Dieteticianul Ilana Muhlstein, care nu a participat la cercetare, consideră rezultatele interesante mai ales pentru persoanele cu prediabet și ficat gras, dar este prudentă în privința utilizării dietei keto pentru perioade foarte lungi.
Ea atrage atenția asupra aportului posibil crescut de grăsimi saturate și asupra faptului că o dietă ketogenică ajunge frecvent să conțină mai puține fibre, ceea ce poate fi nefavorabil pentru sănătatea cardiovasculară și intestinală.
O variantă discutată de specialist ar fi folosirea unei strategii cu foarte puțini carbohidrați pentru o perioadă limitată, în anumite cazuri, urmată de trecerea către un model alimentar mai apropiat de dieta mediteraneană.
Aceasta este însă opinia unui specialist intervievat despre studiu, nu o recomandare demonstrată de trial.
Nu este o dietă pe care orice persoană cu prediabet ar trebui să o înceapă singură
Dieta ketogenică produce schimbări metabolice majore și poate necesita ajustări speciale la persoanele care iau medicamente pentru diabet.
Reducerea bruscă a carbohidraților poate modifica glicemia și necesarul de tratament, iar anumite medicamente pot necesita o atenție deosebită.
În plus, dieta nu este potrivită în orice situație medicală.
De aceea, rezultatul studiului nu înseamnă că orice persoană care află că are prediabet sau ficat gras ar trebui să elimine aproape complet carbohidrații de a doua zi.
Mai ales în cazul celor aflați sub tratament, schimbarea majoră a alimentației ar trebui discutată cu medicul sau cu un dietetician cu experiență în boli metabolice.
Mesajul studiului nu este că numai keto funcționează
Poate cea mai importantă constatare a cercetării este ușor de pierdut în spatele procentului de 67%.
Toate cele trei diete au funcționat.
Participanții au pierdut aproximativ 10% din greutate indiferent dacă mâncau keto, mediteranean sau foarte puține grăsimi. Toate grupurile și-au îmbunătățit sensibilitatea la insulină și mai mulți indicatori ai sănătății metabolice.
Dieta ketogenică a avut însă un avantaj clar pentru anumite rezultate, în special cantitatea de grăsime din ficat, sensibilitatea hepatică la insulină și controlul glicemiei.
Asta îi face pe cercetători să considere că, pentru persoanele care au simultan obezitate, prediabet și ficat gras, compoziția dietei ar putea conta în plus față de numărul kilogramelor pierdute.
Rămâne însă întrebarea pe care acest studiu nu o poate rezolva: poate un asemenea regim foarte restrictiv să ofere aceleași avantaje și după ani de zile, fără să creeze alte probleme de sănătate?
