Cum îți protejezi copilul de răcelile luate de la școală. Obiceiurile recomandate zilnic. Începe școala, iar odată cu ea revine și sezonul în care răcelile, gripa și alte infecții respiratorii circulă rapid printre copii. Câteva obiceiuri simple și vaccinarea antigripală pot reduce riscul de îmbolnăvire și, mai ales, de forme severe.
Școala începe, iar microbii nu întârzie să apară
În fiecare toamnă, odată cu revenirea copiilor în colectivități, medicii observă mai multe cazuri de infecții respiratorii. Nu este deloc surprinzător: copiii stau aproape unii de ceilalți, folosesc obiecte comune, se joacă împreună, iar în lunile reci petrec mai mult timp în spații închise.
Ghidurile actuale ale Centers for Disease Control and Prevention arată că infecțiile se pot răspândi mai ușor în școli prin contact apropiat, obiecte comune, igienă insuficientă și ventilație necorespunzătoare. Printre măsurile recomandate se numără igiena mâinilor, eticheta respiratorie, curățarea suprafețelor, vaccinarea și îmbunătățirea calității aerului.
Un medic, Jillian Foglesong Stabile, atrage atenția că părinții pot face însă multe lucruri simple acasă pentru a reduce riscul ca un episod de răceală sau gripă să se transforme într-un „lanț” care ajunge la întreaga familie.
CITEȘTE ȘI: Sinuzita, răceala cu care nu trebuie să te joci: Cum știi când trebuie să mergi la medic
Primul „scut”: mâinile curate
Poate părea banal, dar spălatul mâinilor rămâne una dintre cele mai eficiente metode de a limita răspândirea germenilor.
Copilul ar trebui învățat să își spele mâinile cu apă și săpun timp de aproximativ 20 de secunde. O metodă simplă pentru cei mici este să cânte un cântecel scurt cât timp se spală.
Cele mai importante momente sunt:
- înainte de masă;
- după folosirea toaletei;
- după ce tușește, strănută sau își suflă nasul;
- după joaca afară;
- când ajunge acasă de la școală.
CDC recomandă spălarea cu apă și săpun atunci când este posibil, deoarece aceasta îndepărtează germeni, murdărie și anumite substanțe de pe mâini, potrivit dcmedical.ro. Dacă apa și săpunul nu sunt disponibile, poate fi folosit un dezinfectant pentru mâini cu cel puțin 60% alcool.
Pentru copiii mici, dezinfectantul trebuie păstrat într-un loc sigur și utilizat cu supravegherea unui adult, în special la copiii sub 6 ani.
„Nu-ți mai atinge fața!” – un sfat mai important decât pare
Copiii duc instinctiv mâna la ochi, nas sau gură, uneori de zeci de ori pe zi. Problema este că mâinile pot lua germeni de pe obiecte și suprafețe, iar apoi îi pot transporta către aceste zone.
De aceea, părinții îi pot învăța treptat să evite atingerea feței cu mâinile murdare.
Nu este nevoie însă de o obsesie pentru dezinfectare. Scopul este formarea unor obiceiuri simple și repetate, nu transformarea fiecărei zile de școală într-o operațiune de sterilizare.
Cum trebuie să strănute copilul ca să nu împrăștie microbii
Regula este simplă: șervețelul sau cotul, nu palma.
Dacă are un șervețel, copilul ar trebui să își acopere gura și nasul când tușește sau strănută, apoi să arunce imediat șervețelul la gunoi și să își curețe mâinile.
Dacă nu are șervețel, alternativa este să tușească sau să strănute în pliul cotului.
De ce nu în palmă? Pentru că mâna ajunge apoi pe clanțe, bănci, telefoane, jucării sau alte obiecte comune.
CDC recomandă exact această abordare și subliniază că mâinile ar trebui spălate după suflatul nasului, tuse sau strănut.
Vaccinul antigripal, o protecție importantă
O altă măsură esențială este menținerea vaccinărilor la zi.
În recomandările pentru sezonul gripal 2026-2027, Academia Americană de Pediatrie recomandă vaccinarea antigripală anuală pentru copiii cu vârsta de 6 luni și peste. Vaccinarea nu înseamnă că un copil nu va mai putea contracta niciodată gripa, dar reduce riscul de boală și de complicații serioase.
CDC arată, de asemenea, că vaccinarea antigripală anuală poate reduce îmbolnăvirile, vizitele medicale, zilele de școală pierdute și riscul de spitalizare și deces asociat gripei la copii.
Pentru schema exactă și eventualele doze necesare, părinții trebuie să discute cu medicul copilului, deoarece recomandările pot varia în funcție de vârstă și istoricul vaccinării.
Somnul este și el o armă împotriva infecțiilor
Un copil obosit nu are nevoie doar de mai multă energie. Somnul suficient este parte din sănătatea sistemului imunitar.
Pentru copiii de vârstă școlară, aproximativ 9-12 ore de somn pe noapte reprezintă un reper important.
O rutină constantă poate ajuta: aceeași oră de culcare, reducerea activităților stimulante înainte de somn și un program previzibil îi pot permite copilului să se odihnească suficient.
Iar aici intervine un detaliu pe care părinții îl trec uneori cu vederea: nu este suficient ca cel mic să „recupereze” somnul doar în weekend. Un program regulat este mult mai util.
Farfuria copilului poate contribui și ea la apărare
Nu există un aliment-minune care să „blindeze” organismul împotriva virusurilor. În schimb, o alimentație variată îi oferă organismului nutrienții de care are nevoie pentru funcționarea normală a sistemului imunitar.
În mesele copilului pot intra:
- fructe, precum portocalele și căpșunile;
- legume;
- fasole și alte leguminoase;
- carne și alte surse de proteine;
- iaurt;
- cereale integrale.
Și hidratarea contează. Copilul ar trebui încurajat să bea apă regulat pe parcursul zilei.
CDC include somnul suficient, activitatea fizică, hidratarea și alimentația nutritivă printre obiceiurile care contribuie la protejarea împotriva infecțiilor respiratorii.
Sticla de apă și tacâmurile nu sunt „la comun”
Un alt obicei important: copiii nu ar trebui să împartă obiecte care intră în contact direct cu gura sau cu fața.
Asta înseamnă, de exemplu:
- sticle de apă;
- tacâmuri;
- pahare;
- anumite obiecte personale, precum pălăriile.
Într-o clasă, obiectele trec ușor de la un copil la altul, iar germenii pot circula odată cu ele.
Școlile au, la rândul lor, un rol important. Curățarea regulată a suprafețelor atinse frecvent, clanțe, mese, tastaturi, robinete și alte obiecte comune, face parte din măsurile recomandate pentru reducerea transmiterii infecțiilor.
Aerul contează mai mult decât pare
Un element care este ușor uitat atunci când vorbim despre „microbii de la școală” este ventilația.
Aerul mai curat și ventilarea corespunzătoare a spațiilor interioare pot reduce riscul de expunere la particule respiratorii infectante. CDC include îmbunătățirea ventilației și alte măsuri pentru un aer mai curat printre strategiile de prevenție în școli.
Asta înseamnă că prevenția nu se rezumă la copil. Școala are și ea responsabilitatea de a menține spațiile cât mai sigure.
Are febră, tușește și îl doare gâtul? Mai bine rămâne acasă
Una dintre cele mai importante reguli pentru întreaga comunitate este ca un copil bolnav să nu fie trimis la școală doar pentru că „nu poate lipsi”.
Dacă are febră, tuse, dureri în gât sau alte simptome sugestive pentru o infecție, este indicat să fie ținut acasă, să se odihnească și să fie evaluat în funcție de simptome.
Recomandările CDC prevăd ca persoanele bolnave să evite școala și alte activități până când simptomele se ameliorează și au trecut cel puțin 24 de ore fără febră, fără utilizarea medicamentelor pentru scăderea febrei.
Astfel, copilul se poate recupera, dar în același timp scade și riscul de a transmite infecția colegilor.
CITEȘTE ȘI: Crezi că este răceală? Patru semne care arată că aceasta s-a transformat în bronșită
Părinții și școala trebuie să „joace în aceeași echipă”
Prevenirea infecțiilor nu este responsabilitatea exclusivă a părinților.
Este util ca aceștia să țină legătura cu profesorii și personalul școlii și să afle ce proceduri există atunci când apar cazuri de boală: cum sunt gestionate absențele, cum sunt curățate spațiile, ce măsuri sunt luate când numărul îmbolnăvirilor crește și cum este asigurată ventilația.
În perioadele cu activitate intensă a unei boli respiratorii, școlile pot lua măsuri suplimentare, precum creșterea distanței între copii, monitorizarea îmbolnăvirilor, testarea atunci când este justificată sau utilizarea măștilor în anumite situații.
Concluzia medicilor este, de fapt, una simplă: nu putem elimina toți germenii din jurul copiilor și nici nu ar fi realist să încercăm. Dar putem reduce considerabil riscul printr-o combinație de măsuri mici, aplicate consecvent: mâini curate, tuse și strănut corecte, aerisire, vaccinare, somn suficient, alimentație echilibrată, hidratare și, atunci când copilul este bolnav, odihnă acasă.
În loc să încercăm să construim un „zid” împotriva tuturor microbilor, mai eficient este să-i învățăm pe copii câteva obiceiuri care îi vor proteja ani la rând.
