Când brânza îți poate face mai mult rău ecât bine: Situațiile în care aceasta ar trebui evitată. Brânza este prezentă frecvent în alimentația de zi cu zi și poate furniza organismului proteine, calciu și alte substanțe nutritive. Totuși, anumite sortimente au un conținut ridicat de sare sau grăsimi saturate, iar persoanele cu anumite probleme de sănătate pot avea nevoie să limiteze cantitatea consumată.
Necesarul diferă în funcție de tipul de brânză, cantitatea consumată și starea de sănătate a fiecărei persoane. În unele situații, nu este necesară eliminarea completă a lactatelor, ci alegerea unor variante cu mai puțină sare sau grăsime și adaptarea porțiilor.
Hipertensiunea arterială și brânzeturile sărate
Persoanele care au hipertensiune arterială trebuie să acorde o atenție deosebită cantității de sare din alimentație. Unele sortimente de brânză, în special cele sărate și anumite brânzeturi maturate sau procesate, pot contribui semnificativ la aportul zilnic de sodiu.
CITEȘTE ȘI: Cum poate scădea brânza feta riscul de a face cancer
Consumul ridicat de sodiu poate crește tensiunea arterială, motiv pentru care reducerea alimentelor foarte sărate face parte din recomandările pentru o alimentație destinată sănătății cardiovasculare. Asociația Americană a Inimii recomandă limitarea aportului de sodiu și alegerea alimentelor cu un conținut mai redus de sare.
În cazul persoanelor cu hipertensiune, alegerea unor sortimente cu mai puțin sodiu și consumul unor cantități moderate pot fi opțiuni mai potrivite decât excluderea tuturor produselor lactate.
Boala cronică de rinichi
În boala cronică de rinichi, alimentația trebuie adaptată în funcție de stadiul afecțiunii și de analizele pacientului. Unele brânzeturi au cantități importante de sodiu și fosfor, iar anumite persoane pot avea nevoie să limiteze aceste substanțe.
Fundația Națională a Rinichiului din Statele Unite arată că multe tipuri de brânză sunt bogate în fosfor și sodiu, însă există și variante cu un conținut mai redus. Cantitatea și tipul de brânză recomandate depind de stadiul bolii renale și, în cazul persoanelor dializate, de tipul de dializă.
Prin urmare, persoanele cu boală cronică de rinichi nu ar trebui să elimine sau să includă anumite sortimente de brânză fără recomandarea medicului sau a dieteticianului specializat în afecțiuni renale.
Colesterol crescut și boli cardiovasculare
Conținutul de grăsimi saturate este un alt aspect important. Brânzeturile cu un procent ridicat de grăsime pot contribui la aportul de grăsimi saturate din dietă.
Asociația Americană a Inimii precizează că grăsimile saturate pot crește nivelul colesterolului LDL, cunoscut drept „colesterolul rău”, iar recomandările pentru sănătatea cardiovasculară pun accent pe limitarea acestora și pe alegerea unor surse de grăsimi nesaturate.
Pentru persoanele care trebuie să își reducă aportul de grăsimi saturate, pot fi luate în calcul variantele cu un conținut mai scăzut de grăsime. Asociația Americană a Inimii include printre opțiunile de acest tip anumite brânzeturi cu conținut redus de grăsimi.
Intoleranța la lactoză
Intoleranța la lactoză apare atunci când organismul nu produce suficientă lactază, enzima necesară pentru digestia lactozei. Printre simptome se numără durerile abdominale, balonarea, diareea și senzația de greață.
Brânza face parte din categoria produselor lactate care pot conține lactoză, însă cantitatea diferă în funcție de sortiment și procesul de fabricație. Potrivit NHS, reducerea porțiilor sau evitarea alimentelor care conțin lactoză poate ajuta la controlul simptomelor.
Persoanele cu intoleranță la lactoză pot discuta cu medicul sau dieteticianul despre sortimentele pe care le tolerează și despre eventualele alternative fără lactoză.
Alergia la proteinele din lapte este diferită de intoleranță
Alergia la proteinele din lapte nu trebuie confundată cu intoleranța la lactoză. Este o reacție a sistemului imunitar la proteinele din lapte și poate provoca manifestări care variază de la reacții cutanate și digestive până la reacții alergice severe.
În cazul unei alergii confirmate la proteinele din lapte, evitarea alimentelor care conțin proteinele respective, inclusiv a brânzei, se face conform recomandării medicului. Nu este recomandată autodiagnosticarea sau eliminarea unor categorii întregi de alimente fără evaluare medicală.
Dar în cazul gutei?
Spre deosebire de alte afecțiuni, guta nu înseamnă automat că brânza trebuie eliminată din alimentație. Unele produse lactate, inclusiv laptele, iaurtul și brânza, au fost asociate cu niveluri mai scăzute ale acidului uric, potrivit Arthritis Foundation.
În gestionarea gutei, atenția alimentară este îndreptată mai ales către alimentele cu un conținut ridicat de purine, precum anumite tipuri de carne și fructe de mare. Dieta trebuie însă adaptată situației fiecărui pacient.
Nu toate tipurile de brânză au aceeași compoziție
Diferențele dintre sortimente sunt importante atunci când este vorba despre sare, grăsimi și fosfor. NHS atrage atenția că unele brânzeturi pot avea un conținut ridicat de sare și recomandă alegerea unor variante cu mai puțină grăsime atunci când acest lucru este necesar.
În cazul persoanelor cu afecțiuni cronice, alegerea brânzei nu ar trebui făcută doar în funcție de denumirea produsului, ci și de informațiile nutriționale de pe etichetă.
CITEȘTE ȘI: Brânza la care trebuie să fii foarte atent: Poate provoca o infecție gravă și leziuni neurologice
Când trebuie redus consumul de brânză
Brânza nu este un aliment care trebuie exclus automat atunci când există o problemă de sănătate. Pentru unele persoane, însă, cantitatea sau tipul de brânză consumat poate necesita ajustări.
Persoanele cu hipertensiune pot avea nevoie să reducă aportul de sare, cele cu anumite forme sau stadii ale bolii renale pot avea restricții privind sodiul și fosforul, iar în cazul colesterolului crescut poate fi necesară limitarea grăsimilor saturate. Pentru intoleranța la lactoză sau alergia la proteinele din lapte, recomandările sunt diferite și depind de diagnosticul stabilit.
Orice restricție alimentară importantă ar trebui stabilită împreună cu medicul sau cu un dietetician, mai ales în cazul unei boli cronice sau al unui tratament de lungă durată.
