SANATATE

Când îngrijorarea devine ea însăși o problemă: Aceasta poate duce la tulburări de respirație sau probleme cu glicemia

Foto: Pinterest.com

Cu toții avem momente în care ne facem griji, însă dacă ești îngrijorat constant, acest lucru poate avea efecte negative asupra stării de sănătate.

Cu toții ne îngrijorăm din când în când, dar dacă faci acest lucru continuu, o perioadă lungă de timp, iar situația începe să îți împiedice munca normală sau viața personală, e timpul să ceri sfatul medicului. Îngrijorarea permamentă îți poate afecta sănătatea și poate fi legată de o tulburare de anxietate. Terapia cognitiv-comportamentală și alte strategii îți pot fi de folos în rezolvarea problemei. Iată cum te afectează fizic îngrijorarea constantă:

Grijile au efect negativ asupra întregului organism

Purtăm în noi această rețea de mesagerie formată din creier, măduva spinării, nervi și celule speciale numite neuroni. Îngrijorarea prea mare eliberează hormoni ai stresului care accelerează ritmul cardiac și respirația, cresc glicemia și trimit mai mult sânge în brațe și picioare. În timp, acest lucru poate afecta inima, vasele de sânge, mușchii și alte sisteme, potrivit doc.ro.

CITEȘTE ȘI: Planta cu efect antiseptic și antiinflamator: O cană cu ceai îți poate da o stare de liniște și confort emoțional

Mușchii sunt afectați de prea multe griji

Când ești îngrijorat de ceva, mușchii umărului și ai gâtului se pot tensiona și acest lucru poate duce la migrene sau la dureri de cap. Tehnicile de masaj sau relaxare, cum ar fi yoga sau exercițiile de respirație profundă, pot ajuta în această privință.

Dacă îți faci griji des, te poți confrunta cu tulburări de respirație
Dacă ești îngrijorat tot timpul, s-ar putea să respiri mai adânc sau mai des decât ar fi normal fără să îți dați seama. Deși acest lucru nu este de obicei o problemă, poate deveni ceva grav dacă ai deja probleme de respirație cauzate de astm, boli pulmonare sau alte afecțiuni.

Și inima are de suferit când îți faci griji mereu

O preocupare copleșitoare pe care o ai mereu într-un colț al minții îți poate afecta inima. Devii, astfel, mai susceptibil să ai tensiune arterială crescută, să faci un atac de cord sau un accident vascular cerebral. Niveluri mai ridicate de anxietate pot declanșa acei hormoni de stres care îți fac inima să bată mai repede și mai tare. Dacă acest lucru se întâmplă constant, pe o perioadă lungă de timp, vasele de sânge se pot inflama, ceea ce poate duce la întărirea pereților arteriali și la niveluri de colesterol nesănătoase.

Glicemia poate crește din cauza preocupărilor frecvente

Când îți faci griji, hormonii de stres îți oferă o explozie de combustibil (sub formă de zahăr din sânge). Acesta poate fi un lucru bun dacă trebuie să fugi, concret, din fața unui pericol, dar ce se întâmplă dacă nu utilizezi combustibilul respectiv? În mod normal, corpul îl stochează pentru a fi utilizat mai târziu. Dar, dacă ești supraponderal sau ai diabet, de exemplu, zahărul din sânge poate rămâne la un nivel prea mare, pentru prea mult timp, ceea ce poate duce la boli de inimă sau accident vascular.

Atenție la sistemul imunitar!

În cazul în care organismul este afectat de efectele fizice ale îngrijorării, este posibil să nu lupte la fel de bine cu germenii. Dacă sistemul imunitar este slăbit, te poți infecta mai ușor cu diverse virusuri sau bacterii, iar dacă ai în corp virusul herpes simplex, te poți confrunta cu episode mai dese de leziuni herpetice.

Grijile pot cauza probleme gastrice și intestinale

Este posibil să simți un fel de „fluturi” în stomac atunci când ești îngrijorat, iar dacă starea se accentuează, te poți confrunta cu greață sau chiar vărsături. Dacă îți faci griji mereu, poți ajunge să ai răni la nivelul mucoasei stomacului (ulcere). Iar dacă mănânci o mulțime de alimente bogate în grăsimi și zahăr, stomacul trebuie să lucreze mai mult pentru a le digera, astfel încât poți ajunge să suferi de boală de reflux.

Îngrijorarea constantă îți poate afecta tranzitul intestinal, fie te confrunți mai des cu diaree, fie, dimpotrivă, cu constipație. O alimentație cu multe legume și fructe și apă suficientă, exercițiile fizice și medicamentele fără prescripție medicală pot fi de folos, dar e important să fie găsite modalități de calmare a anxietății.

Sănătatea sexuală poate avea de suferit dacă îți tot faci griji

Îngrijorarea te poate obosi și te poate distrage, astfel încât devii mai puțin interesat de sex. În cazul bărbaților, îngrijorarea pe termen lung poate reduce nivelul de testosteron, ceea ce poate afecta dezvoltarea spermei și poate încetini sau opri răspunsul normal al corpului când e vorba de contactul sexual. Pentru femeile care au trecut prin menopauză, îngrijorarea pe termen lung poate înrăutăți bufeurile și problemele cu somnul.

CITEȘTE ȘI: Spirulina, alimentul astronauţilor de la NASA, are beneficii incredibile. Unde se găseşte şi cum se foloseşte

Cum să-ți faci mai puține griji?

Vor exista întotdeauna perioade din viață în care ai griji mai multe, dar poți alege să răspunzi la o situație dificilă într-un mod care să te afecteze mai puțin. Dacă te concentrezi mereu pe ceea ce ar putea merge prost întri într-un cerc de gândire negativă, din care îți este greu să ieși.

O modalitate de a micșora impactul grijilor este să te întrebi: ce dovezi am că acest lucru va merge rău? Pot să dovedesc că acest scenariu va avea loc? O altă modalitate este să te concentrezi pe ceea ce poți controla. Nu putem controla acțiunile altora, dar avem control asupra modului în care ne comportăm ca răspuns la ele. Nu putem ști dacă ne vom îmbolnăvi de ceva, dar putem lua măsurile care țin de noi pentru a fi cât mai sănătoși.

Psihologii spun că pentru a-ți face mai puține griji, e bine să fii atent și la impactul rețelelor de socializare și al buletinelor de știri. Dacă știi că anumite lucruri tind să declanșeze gânduri negative și spirale de anxietate, cel mai bine este să stai departe de ele o vreme.

Citirea constantă a știrilor, sau verificarea rețelelor de socializare se poate simți ca o acțiune productivă, deoarece te convingi că astfel obții informații utile, dar în același timp poate să te facă să te simți mai rău cu privire la prezent sau la viitor. Încearcă să te limitezi la verificarea surselor de știri de încredere de cel mult două ori pe zi.

În cele din urmă, pentru cei care se luptă cu îngrijorarea permanentă și nu reușesc să o gestioneze, terapia cognitiv-comportamentală poate fi foarte utilă.

Comentarii: